Bine v-am găsit și bine ne-am regăsit !
Doamna procuror-general,
Doamna senator, președintă a Comisiei de apărare,
Domnule consilier de stat, consilier prezidențial,
Domnule secretar de stat,
Domnule inspector general,
Stimați invitați, reprezentanți ai unor instituții diverse, multe dintre ele partenere cu Ministerul Afacerilor Interne,
Dragi colege și dragi colegi!
Suntem cu toții bucuroși să participăm astăzi la o sărbătoare foarte importantă pentru Ministerul Afacerilor Interne și pentru România, sărbătoarea unei instituții de bază în ecosistemul de siguranță, ordine publică și apărare națională: Poliția de Frontieră.
Sărbătorim astăzi 162 de ani de la înființarea acestei instituții, prin decret, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, o instituție care are legătură directă cu expresia suveranității naționale, cu protejarea frontierei de stat și a teritoriului național, cu realizarea drepturilor și libertăților cetățenești, cu siguranța cetățenilor și a comunităților noastre. Deci, este o instituție care are un impact mult mai direct asupra vieții tuturor și asupra siguranței țării, dar înmagazinează și o simbolistică aparte prin protejarea frontierei, prin asigurarea inviolabilității ei, prin transmiterea, în interior, dar și în exterior, a unui mesaj fundamental, și anume că suntem protejați, suntem apărați.
România este un stat care știe să-și gestioneze frontiera și să țină departe pericolele, iar, când acestea se apropie, să răspundă pe măsură, dozat, profesionist, astfel încât cetățenii să rămână în siguranță, iar suveranitatea țării, neștirbită.
Se cuvine, ca întotdeauna, să încep prin a exprima respectul meu profund și recunoștința pentru toți cei care, de-a lungul acestor 162 de ani, au făcut sacrificiul suprem pentru arma din care au făcut parte, pentru minister, pentru țară, pentru cetățeni. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți eroii acestei arme! Și, sigur, trebuie să îndreptăm un gând și către familiile care au avut de suferit prin aceste acte de sacrificiu pe care, uneori, profesia dumneavoastră nobilă le cere.
Îmi exprim, de asemenea, cu această ocazie, așa cum am făcut-o de fiecare dată, respectul meu pentru tot ceea ce faceți dumneavoastră zi de zi, pentru ca frontiera noastră să rămână sigură, pentru ca cetățenii să se simtă în siguranță și să fie în siguranță, pentru ca tranzitul în exterior și în interior să se facă în conformitate cu regulile, cu legile și cu tratatele la care suntem parte, astfel încât fiecare să-și poată exercita un drept fundamental, dreptul la liberă circulație, păstrând, în același timp, respectul pentru frontiera noastră, pentru suveranitatea noastră și pentru cetățenii noștri.
Aceasta fiind a patra aniversare la care particip în calitate de ministru al dumneavoastră, sigur, în acest an, într-un context special din punct de vedere constituțional, în care se află Guvernul, dar care nu trebuie să slăbească cu nimic atenția, vigilența noastră, profesionalismul nostru, dedicarea noastră față de misiuni, am avut ocazia, în timp, să constat anumite elemente de continuitate și anumite elemente de noutate în activitatea dumneavoastră, în activitatea noastră, la urma urmei.
Dacă e să vorbim despre constanță, pot să spun cu bucurie că una dintre aceste permanențe devenită, cred, o obișnuință atât pentru cetățenii noștri, cât și pentru lumea întreagă, este nivelul ridicat de protecție și de siguranță a frontierei noastre, grație muncii dumneavoastră, muncii integrate a colegilor din alte arme și a colegilor din alte instituții. Toate acestea au făcut ca România să se consacre drept un stat cu o frontieră sigură și, prin aceasta, cu aportul său important la siguranța frontierei de est și de sud-est a Uniunii Europene.
Acest lucru nu este simplu de realizat și nu vreau să trec ușor peste el, pentru că am constatat, în activitatea mea de ministru și în contactul inevitabil cu realități instituționale de pe multe meridiane, că a asigura o frontieră sigură nu-i la îndemâna oricui.
Și mi-aș dori să fiți conștienți de acest lucru, să fiți mândri de rezultatul muncii dumneavoastră, să realizați ce lucru important îndepliniți în fiecare zi. Și să nu renunțați la el, să nu îl tratați cu ușurință, să înțelegeți ce mare performanță realizați dumneavoastră în fiecare zi, repet, în colaborare cu alte arme, în colaborare cu alte instituții, și să înțelegeți, în același timp, că nici nu aveți voie să renunțați la acest nivel. Odată atins un nivel de responsabilitate, acesta devine automat o obligație pentru ziua de mâine: aceea de a păstra acest nivel.
Repet, nu e la îndemâna oricărui stat să-și asigure frontiera așa cum dumneavoastră reușiți să o asigurați pentru România, într-un context foarte complicat, așa cum foarte bine s-a spus de către antevorbitori.
Dacă am fi vorbit în urmă cu 20-30 de ani, poate că ne-ar fi fost greu să acceptăm sau chiar și numai să ne imaginăm un context atât de complicat în care operăm astăzi în protejarea frontierei noastre naționale. Deci, acesta este un element de constanță și sunt cifre care demonstrează că ați păstrat acest nivel de performanță, un nivel ridicat de siguranță a frontierei. Unele dintre aceste cifre au fost prezentate și de către inspectorul general, liderul dumneavoastră.
Aș mai putea să adaug și eu faptul că trecerile ilegale au scăzut cu o treime în anul care a trecut de la precedenta dumneavoastră aniversare, iar infracțiunile de trafic s-au redus cu 50%. Ați capturat, în ultima perioadă, 74 de călăuze care treceau sau încercau să treacă ilegal frontiera cu migranți. Ați confiscat 118 autovehicule furate, ceea ce nu e puțin lucru.
În fine, ați depistat și confiscat 139 de arme, ceea ce este important din punct de vedere al siguranței noastre, traficul de arme fiind una dintre amenințările perpetue în ceea ce privește siguranța frontierei, mai ales într-o zonă proximă unui conflict armat.
Deci, iată, sunt elemente de constanță. Au fost și elemente noi, au fost și lucruri noi care au apărut pe agenda noastră. Unul a fost deja menționat de către inspectorul general: evaluarea Schengen. Noi am început împreună acest ciclu de aniversări din postura de candidați. (…) Îmi aduc aminte cu precizie de discursul de la prima noastră întâlnire cu această ocazie. Era plin de speranță, era plin de încredere, de entuziasm că, în fine, o să spargem acest zid care s-a construit așa, încet-încet, din contexte politice și politico-diplomatice mai mult sau mai puțin întemeiate de-a lungul anilor și o să devenim parte a spațiului Schengen.
Apoi, la următoarea întâlnire, eram deja cu un picior înauntru, apoi am reușit să definitivăm această integrare. Iată că astăzi vorbim din postura de stat membru Schengen, care deja a fost evaluat, așa cum a spus inspectorul general, din punctul de vedere al modului în care aplică codurile Schengen, procedurile și tehnicile și cooperează cu alte poliții de frontieră, cu FRONTEX, cu alte instituții, astfel încât să păstrăm sigură frontiera noastră și frontiera Uniunii Europene.
Și mă bucur, în ipostaza în care mă aflu, să subliniez din nou, așa cum am făcut-o și la Ziua Ministerului Afacerilor Interne, cu câteva zile în urmă, faptul că această evaluare a avut rezultate foarte bune. Din punct de vedere tehnic, ea demonstrează ceea ce noi știam, dar poate că alții se îndoiau, și anume că aplicăm foarte bine tehnicile, procedurile și codurile Schengen și că ne facem bine treaba la frontieră. Dar are și o simbolistică aparte, pentru că transmite în Uniunea Europeană un mesaj în linie cu realitatea, și anume că România este un stat puternic, România este un stat care știe să-și protejeze frontiera și este un câștig pentru siguranța Uniunii Europene, nicidecum o vulnerabilitate.
Fac o scurtă paranteză, poate nu neapărat potrivită acestui moment, dar care poate aduce un element de nuanță util. Îmi aduc aminte de o discuție pe care am avut-o în Consiliul JAI pe această temă, a siguranței frontierei, și de temerile pe care unii colegi de acolo și le exprimau în legătură cu riscul ca frontiera noastră, aflată în proximitatea războiului din Ucraina, să fie penetrată de arme, de grupuri de crimă organizată înarmate, care ar putea trece frontiera și s-ar putea îndrepta către vestul Europei. Nu mai spun de droguri și de alte tipuri de trafic. Și le-am spus foarte răspicat colegilor mei că nu mi-aș face nicio grijă în această privință. Poate că ar fi bine să-și facă griji cu privire la alte frontiere ale Uniunii Europene, care au probleme mari cu migrația și traficul. Frontiera noastră de est, frontiera de est și de sud-est a Uniunii Europene, este bine apărată de dumneavoastră, iar această evaluare Schengen o confirmă.
Un alt element de noutate, aș putea spune, este Sistemul Entry-Exit. De asemenea, acesta a fost menționat de către inspectorul dumneavoastră general. Fac și eu acest lucru pentru a sublinia importanța lui. E un sistem care ridică semnificativ nivelul de siguranță în spațiul Schengen, dar e un sistem care, cum bine știți, generează provocări până când este folosit suficient de mult, timp de câțiva ani, pentru a se acumula o bază de date care să permită utilizarea lui mai rapidă la a doua sau la a treia intrare în spațiul Schengen a unui cetățean din afara acestuia. Știu că acest lucru ridică provocări în gestionarea fluxurilor de călători de către colegii noștri. În mod firesc, cetățenii se așteaptă să circule foarte rapid atunci când intră într-un stat membru Schengen și, deodată, există această încetinire la nivelul tuturor frontierelor Schengen.
Să ne înțelegem bine, nu e vorba doar de România, pentru că Sistemul Entry-Exit reclamă anumite proceduri tehnice atunci când se intră pentru prima dată în spațiul Schengen și sper ca acest lucru să fie înțeles. Depinde și de tactul cu care dumneavoastră procedați, de fiecare dată, în dialogul cu călătorii, cu cetățenii. Depinde, de asemenea, și de modul în care cooperăm cu colegii noștri, mai ales cu cei din Republica Moldova, pentru că acolo există o presiune foarte mare a tranzitului la frontieră și așteptarea ca această procedură să se desfășoare rapid este mare. Contăm pe sprijinul și înțelegerea colegilor noștri din Republica Moldova, cu care până acum am cooperat foarte bine. Noi dorim, în continuare, să cooperăm la fel de bine și cu dânșii, și cu celelalte poliții de frontieră din țările noastre vecine.
Un alt element de noutate și o provocare foarte serioasă îl reprezintă incidentele legate de dronele care operează, că ne place sau nu, în proximitatea frontierei noastre naționale. Mă gândesc, în special, la Marea Neagră și la incidentul recent din Portul Constanța, care a ridicat o serie de întrebări și le-a pus pe agenda, sper, a mai multor instituții.
Cum trebuie tratate aceste amenințări, acest tip de amenințări? Cum trebuie revăzute procedurile? Cu ce concepte mai operăm? Ce înseamnă amenințare civilă la adresa frontierei și ce înseamnă amenințare militară la adresa frontierei? Cum interacționăm între instituții cu atribuții în protecția frontierei, în timp de pace, în timp de război?
Toate acestea sunt lucruri care sunt puse pe agendă și, cum bine știți, noi ne-am aplecat asupra lor, am luat deja anumite măsuri și gândim anumite lucruri. Clar, în perioada imediat următoare va trebui elaborată o nouă legislație pe acest subiect, pentru acest tip de amenințare, poate vor trebui regândite anumite atribuții instituționale și asigurate niște interconectări mai bune între instituțiile noastre- între Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, pe de o parte, și, poate, Armata și alte instituții cu atribuții, pe de altă parte- în apărarea națională, siguranța publică și securitatea națională.
Deci, acesta este un element de noutate care, după părerea mea, va deveni un element de continuitate în următorii ani, pentru că amenințările de tipul acesta nu vor dispărea peste noapte.
Să nu ne imaginăm că apăsăm un buton care, dintr-odată, va aduce liniște și pace în regiune. Acest proces e dificil din punct de vedere politico-diplomatic, durează și probabil va mai dura. Și, chiar dacă se vor face, ca și până acum, progrese, amenințările militare vin în siajul rezolvărilor diplomatice și scad treptat, foarte rar dispar rapid din peisajul nostru instituțional și securitar. Deci, atenție la acest subiect.
În fine, un alt element de noutate este vădita nevoie de a utiliza noile tehnologii, de a le introduce în activitatea noastră. Noi am lansat în minister un efort de gândire și de pregătire a acestui pas, pentru momentul în care, inclusiv din punct de vedere bugetar și financiar, ne vom permite să trecem, pe scară largă, la introducerea graduală a noilor tehnologii: digitalizarea anumitor servicii, activități și misiuni, cum sunt cele pe care le aveți dumneavoastră în protecția frontierei, dar și utilizarea inteligenței artificiale, cum am spus recent, la Ziua MAI.
Folosirea dronelor în misiuni va trebui să devină o activitate curentă, cu atât mai mult la frontieră. Ele nu numai că vor suplini deficitul de personal, ci vor și multiplica eficiența demersurilor dumneavoastră.
Dacă ne gândim în perspectivă, prioritățile decurg, la urma urmei, din amenințări și trebuie să păstrăm această regulă, acest mod de operare, ca să spun așa, de la realitate către structurarea deciziilor și organizare, nu invers, nu să gândim in abstracto, undeva într-un birou, ce ar fi mai bine și cum ar trebui procedat. Ar trebui să fim permanent ancorați în realitate. Și principala noastră prioritate este să dezvoltăm o atitudine corelată și adecvată provocărilor și amenințărilor pe care le avem, atitudinea unui frontierist care știe că în vecinătate e un conflict armat, că în regiune, în general, sunt tensiuni geopolitice și militare, că avem de apărat frontiere dificile, că, deși, mulțumim lui Dumnezeu, pe pământul nostru este pace, în vecinătate nu prea este, și trebuie să ne adaptăm modul în care gândim misiunile, planificarea, organizarea și echiparea la această realitate.
Trebuie să înțelegem: trebuie să fim permanent, dar permanent, în gardă, permanent atenți, permanent vigilenți. Sperăm să vină, într-o zi, din nou vremea podurilor de flori și a altor manifestări de bucurie în regiune, între popoare și națiuni, dar, deocamdată, trebuie să ne raportăm la un context care înseamnă război în regiune. Și trebuie să fim permanent pregătiți pentru orice provocare care derivă din acest context. Le-am enumerat, nu le mai reiau, le cunoașteți.
Dar insist asupra acestei atitudini, care, transpusă în practică, înseamnă o serie de sublinieri, de accentuări. Poate că, acum 20-30 de ani, când vă gândeați la exercițiile de tragere și de folosire a armamentului, o făceați cu mentalitatea unui om care trăiește pe un continent scăldat în pace, belșug, liniște și bucurie. Acum, poate că trebuie să gândiți mai serios acest lucru și să fiți gata să operați nu numai armamentul, ci și toate tehnicile din dotare, inclusiv cele care, în ultimii ani, au intrat în dotarea dumneavoastră și sunt importante, la perfecțiune, cu automatism, cu siguranță, cu precizie, gata oricând de intervenție cu toate, repet, tehnicile din dotare.
Poate că, în urmă cu 20-30 de ani, ideea de a coopera cu alte instituții nu era așa de importantă, pentru că vă descurcați singuri, cum se spune, fiecare în colțul lui. Acum nu mai e așa. Îndrăznesc să spun că niciun fel de armă, niciun fel de instituție nu își mai poate asigura sută la sută succesul dacă nu cooperează, dacă nu-și pune problema să coopereze, fără orgolii, fără niciun fel de rețineri, cu încredere totală, cu armele din minister și, respectiv, dacă trecem granița ministerului, cu alte instituții din afara ministerului.
Deci, acest spirit de echipă, pe care am încercat să-l subliniez și recent, la Ziua Ministerului Afacerilor Interne, devine esențial. În modul în care abordăm prioritățile și provocările, ei bine, să nu mai existe ceea ce americanii numesc „business as usual”. Fiecare zi poate să fie altceva, în fiecare zi poate fi altceva. Și atunci trebuie să fim pregătiți pentru aceste lucruri, să gândim viitorul, dar atitudinea este esențială și ea poate suplini multe. În lipsa atitudinii corecte, capacitățile logistice și instituționale pot fi subminate și poți să dai greș foarte ușor.
La nivel concret, cred că principala preocupare trebuie să fie, în perioada următoare, găsirea unui mod adecvat de reacție interinstituțională la provocarea dronelor din Marea Neagră. Cred că este o urgență. Nu este doar a noastră; încă o dată spun: legea e neclară acolo. Noi ne ocupăm de apărare civilă, de amenințări la adresa frontierei de stat, care înseamnă amenințări civile: tipuri de infracționalitate, trafic, penetrare fără drept a frontierei de stat, tot felul de activități ale crimei organizate. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim deschiși și să cooperăm, cu tot ceea ce avem, cu instituțiile militare, cu instituțiile de informații care și ele sunt militare, evident, astfel încât să găsim împreună modul adecvat de răspuns la această provocare.
Sigur, am putea continua pe acest subiect. Nu e neapărat unul de reuniune aniversară, dar suntem obligați să marcăm aceste aniversări cu un bilanț pozitiv și cu o împăcare interioară față de modul în care ne-am desfășurat activitatea și ne-am îndeplinit misiunile. Suntem obligați să ne concentrăm total pe aceste priorități și pe pregătirea misiunilor care urmează.
Ce pot să spun în încheiere? Ce pot să vă doresc altceva decât ceea ce le doresc tuturor colegilor din Ministerul Afacerilor Interne: să vă îndepliniți misiunile, să vă întoarceți din ele teferi, sănătoși, cu sentimentul datoriei împlinite, să aveți parte de bucurie în familie, de liniște, pace și prosperitate și să rămâneți conștienți de această împlinire pe care fiecare dintre dumneavoastră o are. Poate că, uneori, o trecem ușor cu vederea. Sau o treceți cu vederea dumneavoastră, cei care purtați haina militară: mândria de a avea pe umăr, pe piept, tricolorul în fiecare zi devine o rutină. Nu e puțin lucru, iar eu nu pot decât să vă doresc să vă împliniți, în fiecare zi, prin profesia dumneavoastră și prin rezultatele acestei frumoase arme din care faceți parte!
Cum spuneam, suntem la a patra întâlnire. După cum arată viața politică, nu e exclus să ne vedem și la a cincea, dar asta mai vedem. În orice caz, eu vă doresc mult succes, mult succes, liniște, pace acasă, sănătate și împliniri de toate felurile! Mulțumesc foarte mult tuturor instituțiilor cu care cooperează atât Poliția de Frontieră, cât și Ministerul Afacerilor Interne! Sunt aici procurorul general, reprezentanta Parlamentului, reprezentanți ai Președinției, colegi din serviciile de informații și din Armată. Numai împreună putem reuși să ne îndeplinim datoria față de cetățean, patrie și tricolor.
Doamne ajută! Mult succes!
