Domnule deputat Silviu Vexler, Președinte al Federației Comunităților Evreiești din România,
Distinşi invitaţi,
Sunt bucuros și onorat să mă întâlnesc, astăzi, în Parlamentul României, cu reprezentanții Consiliului Rabinilor din Europa, în prezența Președintelui Federației Comunităților Evreiești din România, de care mă leagă deja o lungă și trainică amiciție.
Ca fiecare întâlnire la care particip în calitate de ministru al Justiției, o privesc și pe aceasta prin prisma responsabilităților pe care legea le așază în dreptul Ministerului Justiției.
La prima vedere, acest minister nu are atribuții directe în legătură cu relațiile Executivului român cu minoritățile naționale, respectiv cu comunitățile minorității evreiești din România. Doar la prima vedere, pentru că, la o privire mai atentă, Ministerul Justiției este direct interesat și direct implicat în ordinea legală internă și aplicarea acesteia, inclusiv din perspectiva protecției unor valori comune și care vizează direct bunele relații dintre majoritatea românească și minoritatea evreiască, dintre majoritate și minorități, în general, dintre minorități, de asemenea.
Este o chestiune de principiu în România să protejăm și să ocrotim minoritățile naționale, minoritatea evreiască implicit, pentru că nu putem concepe astăzi destinul națiunii și țării noastre fără includerea firească a acestor comunități în prezentul și viitorul țării.
Am menționat mai devreme amiciția care mă onorează și mă bucură în egală măsură, cu dl Președinte Vexler. Ea s-a legat muncind împreună pentru aceste valori comune.
Îmi amintesc de prima noastră cooperare, în urmă cu mai bine de 10 ani, legată de paza și protecția templelor și a cimitirelor evreiești sau de cazul investigațiilor încheiate în legătură cu groapa comună descoperită la Popricani. Ministerul Justiției a ținut atunci legătura cu Ministerul Public și Federația Comunităților Evreiești din România, după încheierea anchetei, pentru a se urgenta recuperarea și înhumarea cât mai grabnică a osemintelor victimelor acelor odioase crime petrecute în cel de Al Doilea Război Mondial, în conformitate cu tradițiile evreiești înscrise în Tora. Am făcut acel demers nu numai ca pe o obligație legală de a da curs unei petiții legitime, ci și ca pe o obligație morală, ca o minimă reparație a ireparabilului, ca un gest de respect față de cei executați fără judecată și fără vină, ca un gest de respect față de comunitățile evreiești, în fine, ca o rugăciune pentru iertarea acelui păcat de neiertat, dar și ca pe un mesaj instituțional cât se poate de ferm că, atât timp cât voi reprezenta acest minister, nu vom face rabat de la Adevăr și nu vom tolera nicio formă de extremism și antisemitism.
Cu atât mai mult, în contextul internațional actual, marcat de creșterea îngrijorătoare a extremismului, intoleranței și radicalizării, Ministerul Justiției are în atenție tema discursului de incitare la ură şi a infracțiunilor motivate de ură şi, de o manieră mai largă, a luptei împotriva rasismului şi antisemitismului pe agenda internațională și în favoarea unor acțiuni ferme de combatere a lor.
Aștept de la Ministerul Public, de la procurori, cea mai exigentă și drastică acțiune de investigare și inculpare a oricăror forme de propagandă antisemită, de negaționism, de ură de rasă și antisemitism.
Această poziție este perfect în linie cu politica generală a României de condamnare și combatere a oricăror forme de ură de rasă, de antisemitism. În acest sens, România s-a pronunţat la nivel european în favoarea susţinerii extinderii listei de infracțiuni de la art. 83(1) TFUE[1] la infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură, considerând că aceasta este o etapă esențială în combaterea acestor forme de criminalitate gravă care amenință fundamentele democratice ale societăților noastre.Am sprijinit, de asemenea, adoptarea unui cadru strategic la nivel național. În luna mai a anului trecut a fost adoptată Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (2021-2023). Aceasta este prima strategie națională în acest domeniu şi una dintre primele strategii naționale adoptate în Europa pe această temă. Prin acest document, se propune corelarea acţiunilor de prevenire şi combatere a acestor fenomene, prin măsuri precum îmbunătățirea colectării de date, examinarea legislației pentru identificarea eventualelor lacune şi evaluarea și actualizarea programelor de formare profesională a ofițerilor de poliție, procurorilor şi judecătorilor. Procesul de redactare a Strategiei naționale a fost prezentat de Comisia Europeană ca un exemplu de bună-practică.
În cadrul acestei strategii, între alte acțiuni, desfășurăm o activitate de îmbunătățire a mecanismelor de colectare a datelor cu privire la incidentele asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Un grup de lucru, din care face parte Ministerul Justiției, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), Institutul Naţional de Statistică, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii a fost creat în acest sens și lucrează.
Adoptarea Strategiei naționale se înscrie în eforturile europene de abordare a antisemitismului care s-au accelerat în ultimii ani, lupta împotriva antisemitismului fiind adusă în prim-planul agendei politice a UE. În acest sens, în octombrie 2021, a fost adoptată Strategia Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului şi susținerea vieţii evreiești (2021-2030).
De asemenea, Ministerul Justiţiei a iniţiat demersuri pentru organizarea unui program de training pentru magistrați români, pe tema infracţiunilor motivate de ură, împreună cu partenerii germani. Colaborarea, antamată în cursul acestui an, se va desfăşura prin intermediul Fundaţiei germane pentru cooperare internaţională (IRZ) și cu sprijinul Ministerului Federal al Justiției și Protecției Consumatorului. Până la acest moment, au avut loc discuţii aplicate între instituţiile beneficiare din România (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Institutul Naţional al Magistraturii (INM)), facilitate de Ministerul Justiţiei, pentru prezentarea nevoilor de instruire de la nivelul sistemului judiciar.
În acest fel, considerăm că Ministerul Justiţiei poate contribui la construirea solidarităţii faţă de grupuri care pot deveni la un moment dat vulnerabile, în cadrul construcţiei europene, al cărei fundament îl reprezintă respectul faţă de aceleaşi principii şi valori.
În concluzie, cred că nu greșesc spunând că această întâlnire are loc într-un context de eforturi permanente ale Ministerului Justiției de a combate, în limita competențelor sale, orice forme de antisemitism și implicit de protecție a minorității evreiești din țara noastră și din Europa.
În același timp, aș vrea să vă transmit un mesaj fără echivoc în privința capacității de a gestiona aceste tipuri de infracțiuni, înainte de a se transforma într-un fenomen criminologic. Instituțiile statului român de aplicare a legii au și voința, și capacitatea de a combate antisemitismul, xenofobia și discursul bazat pe ură, în general a oricăror forme de criminalitate. De asemenea, aceste instituții au demonstrat că pot face față situațiilor complicate legate de controlul frontierelor, așa cum este gestiunea fluxului de refugiați de război din Ucraina, context în care aș putea menționa și operațiunea de tranzit și primire în urma evacuării rapide din calea războiului a mai multor zeci de copii, membri ai comunității evreiești din Odessa și găzduirea lor în județul Constanța. Dacă îmi permiteți, este și aceasta o probă certă că România are capacitatea de a gestiona securitatea frontierelor în condiții de criză, la fel ca orice alt stat membru Schengen.
Sunt convins că acest dialog, început astăzi, va consolida în viitor acțiunile noastre în direcția apărării unor valori umane universale.
Vă mulțumesc!
[1] Art. 83 alin. (1) TFUE:
Parlamentul European și Consiliul, hotărând prin directive în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot stabili norme minime cu privire la definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în domenii ale criminalității de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră ce rezultă din natura sau impactul acestor infracțiuni ori din nevoia specială de a le combate pornind de la o bază comună.
Aceste domenii ale criminalității sunt următoarele: terorismul, traficul de persoane și exploatarea sexuală a femeilor și a copiilor, traficul ilicit de droguri, traficul ilicit de arme, spălarea banilor, corupția, contrafacerea mijloacelor de plată, criminalitatea informatică și criminalitatea organizată.
În funcție de evoluția criminalității, Consiliul poate adopta o decizie care să identifice alte domenii ale criminalității care îndeplinesc criteriile prevăzute la prezentul alineat. Consiliul hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.
