Principalele mesaje:
Viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, ministrul interimar al Justiției și ministrul interimar al Afacerilor Interne, a participat în format online la cel de-al XV-lea Congres al Națiunilor Unite privind Prevenirea Criminalității și Justiția Penală, care se desfășoară la Abu Dhabi în perioada 26 septembrie–1 octombrie 2026.
Mesajele prezentate de ministru au vizat prevenirea criminalității, reducerea recidivei, accesul la justiție și cooperarea internațională în materie penală.
România a prezentat trei obiective concrete pe termen mediu: Strategia Națională Anticorupție 2026–2030, revizuirea Strategiei privind Recuperarea Activelor Provenite din Infracțiuni și continuarea politicilor de prevenire a recidivei. Bineințeles, strategiile vor putea fi angajate si adoptate la nivel executiv după instalarea unui guvern cu puteri depline, în urma votului dat de Parlament sau vor putea fi adoptate pe calea propunerii legislative parlamentare direct de către Parlament.
Aceste obiective pot veni în sprijinul inițiativei Pledge4Justice – Turning Vision into Action for Justice in the Digital Age, prin care statele sunt invitate să își asume angajamente voluntare pentru perioada 2026–2031 în domeniul prevenirii criminalității și al justiției penale și a implementării Declarației de la Abu Dhabi, documentul final al celui de-al XV-lea Congres, care va stabili principalele direcții de acțiune în domeniul prevenirii criminalității și al justiției penale pentru următorul ciclu strategic.
***
În centrul mesajelor transmise de Cătălin Predoiu s-au aflat rezultatele concrete ale politicilor din justiție și capacitatea instituțiilor de a răspunde noilor forme de criminalitate.
Ministrul a abordat și protecția victimelor și a persoanelor vulnerabile, digitalizarea sistemului judiciar și necesitatea unei cooperări internaționale mai eficiente.
„Succesul nostru trebuie măsurat, în cele din urmă, nu prin numărul angajamentelor, ci prin efectele lor: instituții mai puternice, mai puține oportunități pentru criminalitate, o protecție mai bună a victimelor și o mai mare încredere a cetățenilor în justiție.”
Ministrul Predoiu a subliniat că dezvoltarea tehnologică schimbă atât modul în care funcționează sistemele de justiție, cât și modul în care operează criminalitatea.
În acest context, politicile publice trebuie să fie bazate pe date și pe cooperare între instituții. Rezultatele trebuie, de asemenea, să poată fi măsurate și evaluate.
Cătălin Predoiu: „Reintegrarea este una dintre cele mai eficiente forme de prevenire a criminalității”
Prevenirea recidivei și reintegrarea socială reprezintă ocomponente distincte alemesajului României. România prezintă la Congres Studiul integrat privind cauzele recidivei, prima cercetare națională de amploare de acest tip.
Studiul analizează factorii individuali, sociali și instituționali care contribuie la recidivă. Rezultatele sale oferă o bază pentru dezvoltarea unor politici publice și intervenții mai bine adaptate realităților identificate.
„Reintegrarea nu este doar un obiectiv social. Este una dintre cele mai eficiente forme de prevenire a criminalității.”
Cătălin Predoiu a subliniat că reducerea recidivei nu poate fi realizată numai de sistemul de justiție.
Este necesară cooperarea serviciilor de probațiune și a administrației penitenciare cu autoritățile din domeniul social și educațional, comunitățile locale, angajatorii și societatea civilă.
O reintegrare eficientă înseamnă reducerea riscului unor noi infracțiuni. Înseamnă mai puține victime și comunități mai sigure.
România a contribuit și la dezvoltarea Strategiilor Model ale ONU privind Reducerea Recidivei – Kyoto Model Strategies. Acestea oferă statelor un instrument pentru transpunerea principiilor internaționale în politici și soluții aplicabile la nivel național.
Recuperarea produsului infracțiunii: criminalitatea trebuie lipsită de beneficiul economic
O altă prioritate prezentată de Cătălin Predoiu privește recuperarea activelor provenite din infracțiuni.
Banii și bunurile rezultate din activități infracționale pot fi transferate, ascunse sau transformate rapid. De multe ori, acestea traversează mai multe jurisdicții.
În aceste condiții, statul trebuie să dispună de instrumente eficiente pentru identificarea și recuperarea produsului infracțiunii.
Răspunsul penal nu trebuie să se limiteze la tragerea la răspundere a autorilor. El trebuie să vizeze și beneficiul economic obținut prin infracțiune.
Revizuirea strategiei naționale privind recuperarea activelor poate contribui substanțial la aceste progrese.
Justiția este un serviciu public în beneficiul cetățenilor
Accesul efectiv la justiție reprezintă o altă temă centrală a mesajelor prezentate de Cătălin Predoiu.
„Accesul la justiție nu poate fi evaluat numai prin ceea ce prevede legea, ci și prin modul în care sistemul funcționează pentru persoana care are nevoie să îl folosească.”
Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2025–2029 urmărește dezvoltarea unei justiții mai accesibile, mai moderne și mai bine adaptate nevoilor cetățenilor.
O atenție specială este acordată accesului la asistență juridică și protecției copiilor, victimelor și persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate.
Măsurile avute în vedere urmăresc adaptarea procedurilor, reducerea riscului de victimizare secundară și pregătirea specializată a profesioniștilor din sistemul judiciar.
Digitalizarea face parte din același proces de modernizare.
Principiul susținut de ministru este că tehnologia trebuie să servească justiția și cetățeanul, nu să creeze noi bariere.
Investițiile în digitalizare trebuie să ducă la proceduri mai accesibile și la reducerea sarcinilor administrative. În același timp, trebuie păstrate garanțiile procedurale și respectate drepturile fundamentale.
Cătălin Predoiu: „Nicio țară nu are toate răspunsurile. Cooperarea internațională, parte a răspunsului la criminalitatea actuală.”
Cătălin Predoiu a reafirmat angajamentul României pentru cooperarea internațională în materie penală.
Convenția Națiunilor Unite împotriva Criminalității Transnaționale Organizate și Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției rămân instrumente importante pentru cooperarea internațională a României.
În iunie 2026, România s-a alăturat inițiativei UNODC Focus Initiative, destinată accelerării procesului de evaluare a implementării Convenției ONU împotriva Criminalității Transnaționale Organizate.
În viziunea prezentată de ministru, mecanismele internaționale de evaluare trebuie să aibă o utilitate practică. Ele trebuie să ajute statele să identifice vulnerabilități, să facă schimb de soluții și să își îmbunătățească politicile publice. Mesajul este cu atât mai relevant în contextul dezvoltării criminalității organizate, al schimbărilor tehnologice și al formelor tot mai complexe de criminalitate.
***
Cel de-al XV-lea Congres al Națiunilor Unite privind Prevenirea Criminalității și Justiția Penală se desfășoară la Abu Dhabi în perioada 26 septembrie–1 octombrie 2026. Congresul este principalul forum interguvernamental al ONU dedicat prevenirii criminalității și justiției penale. Ministerul Justitiei a optat pentru formula participării online, oferită de organizatori.