Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, l-a primit joi, 27 aprilie 2023, pe domnul Ilkka Tapani Salmi, coordonatorul Uniunii Europene pentru combaterea terorismului, în cadrul vizitei pe care acesta o efectuează în România. Vizita se înscrie în calendarul întâlnirilor domnului Salmi cu autoritățile competente naționale din statele membre ale Uniunii Europene.
Cu această ocazie, ministrul român al Justiţiei a transmis un mesaj ferm de susţinere a inițiativelor europene în domeniul combaterii terorismului, subliniind că numai un efort asumat de toți actorii europeni poate fi încununat de succes.
Pe agenda discuţiilor, au figurat teme de actualitate, precum investigarea crimelor de război și alte infracțiuni grave comise în Ucraina – un subiect faţă de care România şi-a manifestat deja susţinerea, prin semnarea, la 13 octombrie 2022, a Amendamentului la Acordul de constituire a unei echipe comune de anchetă, prin care ţara noastră a devenit parte în ancheta privind infracțiunile de război și infracțiunile contra umanității, comise în contextul agresiunii militare a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei.
Arătându-şi preocuparea faţă de evenimentele care se derulează în această zonă a Europei şi modul în care Uniunea Europeană s-a angajat să răspundă nevoilor de securitate ale statelor afectate din regiune, domnul Salmi a menționat reuniunea care va avea loc la data de 9 mai 2023, în cadrul inițiativei Centrului de sprijin al UE pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor în Moldova.
A fost, de asemenea, discutată tema legislației privind reținerea datelor personale – unul din subiectele care prezintă interes, inclusiv pentru actuala Președinție a Consiliului Uniunii Europene. Părțile au menționat necesitatea asigurării unui echilibru între viaţa privată şi asigurarea securităţii în această materie, ministrul român al Justiţiei reiterând susținerea pentru un regim armonizat privind reținerea datelor la nivelul UE, care să țină seama de jurisprudența CJUE, poziţie care a fost susţinută recent la nivelul UE, subliniind faptul că „fragmentarea” legislativă care există la acest moment la nivelul statelor membre ale Uniunii creează o diferențiere de tratament între cetățenii din diferite state membre ale Uniunii, precum și dificultăți în prevenirea și combaterea criminalității în context transfrontalier, motiv pentru care şi-a arătat întreaga deschidere de a sprijini o inițiativă europeană pe această temă, echilibrată și coerentă.
Protecţia victimelor terorismului şi, în subisidiar, chestiunea reprezentării României în organismele europene dedicate acestora (Consiliul Europei şi Uniunea Europeană) au fost, de asemenea, abordate în cadrul discuţiilor. Partea română a explicat că dialogul inter-instituţional pentru desemnarea reprezentantului naţional în cadrul Rețelei UE a punctelor naționale de contact pentru victimele terorismului nu s-a încheiat, o decizie în acest sens trebuind să ţină seama, în mod necesar, de atribuţiile inclusiv de natură operativă ale acestuia.
Un subiect cu grad înalt de preocupare la nivel european – cu privire la care dl Salmi a dorit să cunoască opinia ministrului Predoiu – îl reprezintă femeile şi copiii repatriaţi din Siria şi Irak, precum şi luptătorii teroriști străini (FTF), al căror număr a scăzut, urmare înfrângerii DAESH, dar care pot constitui în continuare o sursă de instabilitate pentru securitatea statelor UE. Securitatea naţională fiind un aspect care ţine de competenţa statelor membre, până la acest moment nu există o abordare comună cu privire la cetăţenii SM UE care intenţionează să se repatrieze în statele de origine.
Ministrul român al Justiţiei a subliniat faptul că modul în care statele membre pot răspunde acestei provocări este un subiect delicat și provocator, opinând că ar fi utilă crearea unui task force – grup de reflecție la nivel european format, pentru început, din ţările cele mai afectate de acest fenomen, pentru a elabora un concept de politică publică europeană, care să fie apoi supus dezbaterii statelor membre în diferite formate, inclusiv Consiliul JAI Afaceri Interne și Justiție. Acesta ar urma să examineze toate aspectele legate de repatrierea acestor persoane: pedepsirea celor vinovaţi pentru infracţiunile săvârşite, integrarea copiilor şi reintegrarea femeilor în societăţile occidentale, adoptarea măsurilor de prevenire a re-radicalizării, dar și o analiză multidisciplinară a cauzelor fenomenului, analiză orientată pe un demers preveniv pentru viitor etc. Doar un răspuns comun, care să aibă o susținere adecvată la nivel european și la nivelul statelor memre, ar putea fi aplicat cu succes. Dl. Ilkka Salmi a arătat că împărtășește fără rezerve o astfel de abordare, subliniind faptul că o prima etapă a unui astfel de demers ar trebui să o constituie conştientizarea anvergurii fenomenului, iar, ulterior, soluţiile vor putea fi adaptate fiecărei situaţii în parte.
În încheierea întrevederii, oficialul european a mulţumit pentru o discuţie fructuoasă şi l-a felicitat pe ministrul român al Justiţiei, pentru susţinerea arătată iniţiativelor europene şi determinarea de a identifica soluţii adecvate fiecărui context, și rezultatele Ministerului Justiției pe zona de competență instituțională.
Dialogul dintre Ministerul Justiţiei şi Coordonatorul Uniunii Europene pentru combaterea terorismului va continua în formatele de lucru europene asupra temelor de interes comun.