Emisiunea: Culoarele puterii, TVR Info
Moderatoare: Marinela Mititelu
Invitat: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne
În cadrul emisiunii „Culoarele Puterii” de la TVR Info, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a prezentat principalele concluzii ale vizitei sale la Washington, unde a avut întâlniri la nivel înalt cu oficiali americani din domeniile securității, justiției și informațiilor. Mesajul central a fost că România și Statele Unite vor aprofunda cooperarea în combaterea criminalității transnaționale, a traficului de droguri, a migrației ilegale și a altor amenințări la adresa siguranței publice.
Ministrul a subliniat că aceste contacte se bazează pe un cadru solid de colaborare deja existent, atât la nivel legal, cât și operațional, și că vizitele au confirmat profesionalismul instituțiilor românești și buna lor conectare cu agențiile omoloage din SUA. În discuțiile cu oficialii americani au fost abordate inclusiv securitatea la Marea Neagră, importanța strategică a regiunii, interesul României pentru atragerea investițiilor americane și rolul țării noastre în contextul reconstrucției Ucrainei.
Referitor la programul Visa Waiver, Cătălin Predoiu a arătat că dialogul cu partea americană continuă, iar analiza în curs ține de noile priorități strategice ale administrației SUA în materie de frontieră, migrație și securitate, nu de o problemă punctuală legată de România.
În plan intern, ministrul a explicat și contextul discuțiilor privind modificarea legislației pensiilor pentru structurile de ordine publică și apărare, precizând că procesul este abia la început și că soluțiile vor fi căutate cu echilibru și cu nevoia de a identifica soluții de stimulare pentru a păstra personalul în sistem.
Moderatoare: Domnul Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, este invitatul special al acestei ediții. Domnule viceprim-ministru, bine ați venit pe Culoarele Puterii, mulțumesc!
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Bine v-am găsit, mulțumesc pentru invitație.
Moderatoare: Ați avut un adevărat tur de forță la Washington, cu întâlniri la cel mai înalt nivel, cu oficiali americani, și din zona de securitate, și din zona de intelligence, de la șeful FBI până la procurorul general al Statelor Unite. Spuneți-ne, care este concluzia acestui tur de forță pe care l-ați avut la Washington și ce vizite ați punctat?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Concluzia a fost că vom dezvolta colaborarea foarte bună și intensă pe care o avem în domeniul ordinii și siguranței publice și al combaterii criminalității transnaționale, la modul cel mai general.
Poate că aceste contacte au fost surprinzătoare, dar ele se așază pe o colaborare solidă pe care Ministerul Afacerilor Interne, dar și alte instituții de aplicare a legii și de siguranță națională din România, o au cu autorități omoloage din Statele Unite.
Există, de asemenea, un cadru legal foarte bine definit; aș vrea să dau doar câteva exemple. Există un acord între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite, încă din anul 2014, privind combaterea infracțiunilor grave, transpus într-o lege din 2017 în România. Există, de asemenea, un acord între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite privind procesarea datelor referitoare la călătorii, în vederea combaterii criminalității transnaționale.
Există un agreement între Ministerul Afacerilor Interne și Homeland Security, în aplicarea acordului guvernamental amintit, privind combaterea crimelor grave, a infracțiunilor grave, cum se prevede chiar în acord. Există, de asemenea, un acord între Ministerul Afacerilor Interne și Homeland Security privind organizarea și funcționarea în România a unei unități de investigare a criminalității transnaționale, care acoperă nu numai România, ci toată regiunea Balcanilor, inclusiv Moldova și proiecția către Ucraina, astfel încât toate aceste cadre normative, dacă vreți, sunt dublate în activitatea practică a colegilor noștri, în operațiuni concrete.
În perspectiva programului Visa Waiver, încă din 2024 au fost negociate și ulterior încheiate o serie de acorduri privind protecția frontierei, Enhanced Border Security Partnership, a frontierelor ambelor state, care constă într-un cadru de colaborare, de schimb rapid de informații și de date, pe baza unei platforme electronice, astfel încât atât frontierele noastre, cât și frontierele Statelor Unite să fie protejate de criminali periculoși.
Există un alt acord tehnic, Automatic Targeting System Global, care permite transferul rapid de date biometrice între agențiile celor două țări, tocmai pentru a împiedica infractorii periculoși să călătorească rapid dintr-o țară în alta, să penetreze frontiera ilegal și să pună în pericol siguranța cetățenilor.
Deci toate aceste operațiuni, la nivel tehnic, sunt în curs, se desfășoară de ani de zile, există o colaborare lungă în spate, un track record solid, iar aceste vizite au venit să confirme aceste colaborări, să confirme faptul că agențiile din România, de aplicarea a legii de la Ministerul de Interne până la serviciile de informații, sunt performante și colaborează foarte bine cu agențiile omoloage din Statele Unite.
Aceste vizite reprezintă o recunoaștere a muncii acestor colegi ai noștri care fac, dacă vreți, un serviciu de înaltă clasă, la nivel mondial, atât calitativ, cât și cantitativ, astfel încât cetățenii noștri, comunitățile noastre, țara noastră să fie mai bine protejate.
Aceste discuții au vizat dezvoltarea acestei colaborări, nu numai constatarea că avem, hai să spunem, un istoric comun foarte solid și foarte bun, ci ne-am pus problema acum să dezvoltăm, să continuăm colaborarea și să o adaptăm unor provocări contemporane sofisticate, de anvergură, într-o lume în schimbare accelerată din punct de vedere geopolitic, într-o regiune cu un conflict armat aproape de frontiere și într-un nou areal în ceea ce privește amenințările la adresa siguranței naționale din ambele state.
Vom discuta despre toate aceste aspecte în detaliu. De exemplu, la FBI am discutat cum să multiplicăm formatele comune de lucru, echipe comune de investigații. Am discutat, de asemenea, cum să extindem programele de pregătire profesională la care unii dintre colegii noștri participă deja, și în toate armele: și poliție, și jandarmerie, și poliția de frontieră.
Am discutat, de asemenea, la Departamentul de Justiție, care coordonează FBI, din punct de vedere legislativ și constituțional în Statele Unite, încadrarea acestor programe într-o perspectivă mai lungă.
Am discutat la Oficiul Directoratului Național pentru Informații în legătură cu integrarea eforturilor noastre pe toată zona de apărare națională, informații, criminalitate internațională, cu strategiile și colaborarea în lumina acestor strategii noi pe care administrația Statelor Unite le pune în aplicare după schimbarea din urma alegerilor, schimbare care a focalizat foarte mult atenția pe protecția frontierelor și pe combaterea terorismului și a criminalității internaționale, a traficului de droguri.
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, am discutat la Homeland Security despre intensificarea colaborării în acea unitate de investigare a criminalității internaționale, dar și despre programul Visa Waiver.
Sunt, dacă vreți, discuții de ordin strategic care au avut loc, dar cu aplicare practică și cu inserții practice imediate, care contribuie la siguranța cetățeanului.
Pentru că, până la urmă, acesta este obiectivul nostru: să ridicăm nivelul de siguranță publică în România. Și, evident, al colegilor din Statele Unite, obiectivul lor este să ridice nivelul de siguranță publică din Statele Unite. Ori, într-o lume în care infracționalitatea a devenit transnațională, este firesc ca agențiile de aplicare a legii și de apărare a cetățenilor, până la urmă, să colaboreze între ele.
Aceste discuții erau, după părerea mea, absolut firești, necesare și, repet, se înscriu într-o activitate deja existentă, nu e ceva inedit. Inedit este, într-adevăr, faptul că au avut loc aceste contacte la vârf, compact, într-un interval foarte scurt de timp.
Practic, am confirmat conectarea Ministerului Afacerilor Interne, și nu numai, la toate aceste agenții de vârf din Statele Unite. Și, nu știu, poate pentru unii a fost o surpriză, pentru noi a fost, dacă vreți, un parcurs firesc al activității noastre de cooperare internațională.
Și e datoria mea, ca ministru, să țin ministerul conectat, agențiile ministerului, structurile ministerului, la tot ce înseamnă parteneriat strategic cu Statele Unite, dar și cu state din Uniunea Europeană. Și facem în mod frecvent acest lucru.
Moderatoare: M-aș întoarce și la întâlnirea pe care ați avut-o, nu doar cu șeful FBI, ci și cu șefa Comunității de Informații din Statele Unite, Tulsi Gabbard. Subiectul alegerilor anulate din România a revenit cumva în discuții cu toți oficialii?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Nicio secundă.
Moderatoare: Niciodată?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Nicio secundă, cât am stat în Statele Unite, în niciun context, în nicio împrejurare, acest subiect nu a fost ridicat, invocat sau măcar sugerat.
Moderatoare: Ce interes deosebit, de exemplu, a avut Tulsi Gabbard despre România?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Am discutat mult legat de Marea Neagră. Există clar un interes în legătură cu securitatea în regiunea Mării Negre, evident o regiune importantă pentru România, dar și pentru Statele Unite.
Să nu uităm că România are interese economice majore în Marea Neagră. România este o țară care și-a asigurat problema energiei și a resurselor de gaz. Nu mai suntem dependenți de mult de gazul rusesc. Și, în Marea Neagră, urmează, în perioada următoare, după cum știți, să se dezvolte exploatarea Neptun Deep, o rezervă uriașă de gaz, în care România are o coparticipare acolo, alături de o companie austriacă, prin Romgaz, iar acest gaz urmează să fie extras și valorificat de țara noastră.
E important să securizăm această operațiune economică, inclusiv din punctul de vedere al amenințărilor la adresa exploatării. Mă gândesc inclusiv la declarația recentă făcută de președintele Putin, care, la rândul său, a sugerat cumva că pot fi surprize în Marea Neagră în legătură cu exploatările de gaz, exploatările economice. Acela este un semnal clar. Noi trebuie să ne preocupăm cu privire la acest subiect.
Marea Neagră este interesantă nu numai din perspectiva exploatării gazului, este interesantă și pentru că la Marea Neagră există porturi, inclusiv românești, care pot servi drept bază logistică post-război pentru reconstrucția Ucrainei și, evident, că acest lucru este de interes atât pentru țările din regiune, cât și pentru Statele Unite.
Nu mai vorbim de provocările curente pe care războiul din Ucraina le aduce inclusiv pentru țara noastră. Sunt frecvente incidentele legate de prăbușirea unor drone pe teritoriul nostru, incidentele la graniță generate de conflictul armat în regiune, iar toate aceste lucruri au fost discutate.
Am discutat însă și alte subiecte: situația din Indo-Pacific, noua postură strategică a Statelor Unite, strategia lor de apărare, noua strategie de apărare, modul în care Statele Unite privesc nu numai regiunea, ci global, provocările de ordin strategic și militar.
A fost un schimb de păreri foarte bun și interesant, aș putea spune, din punct de vedere profesional, dacă îmi permiteți. Doamna Gabbard, într-adevăr, a prezentat o paletă largă de probleme și poziția Statelor Unite asupra fiecăreia dintre ele.
Sigur, am aplicat discuția și la modul în care interacționăm cu Oficiul Directoratului Național pentru Informații al Statelor Unite și cred că s-au stabilit lucruri de perspectivă foarte bune.
Am rămas în contact cu toți oficialii, atât directorul FBI, cât și procurorul general, șefa Homeland Security sau șefa Oficiului Directorului Național pentru Informații, doamna Gabbard. Am stabilit să păstrăm acest contact în mod curent.
I-am invitat să viziteze România, văzând și făcând în funcție de program, invitațiile au fost acceptate. Vom vedea în viitor cum vom lega mai departe acest dialog.
Eu cred că e un pas bun pentru siguranța României și pentru siguranța cetățenilor din țara noastră.
Moderatoare: Având în vedere provocările de securitate din regiunea noastră, care este interesul american în ce privește investițiile în România?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Cred că trebuie să fie un interes și al nostru pentru investițiile în România, din Statele Unite. Pentru că eu cred că, așa cum, în mod corect și necesar, ne concentrăm pe realizarea unor programe investiționale în cadrul european, cum ar fi Planul Național de Redresare și Reziliență, care e un program care a dus mulți bani în România și va aduce în continuare, tot așa e bine să multiplicăm sursele acestor investiții în România, din Statele Unite, dar și din alte regiuni ale lumii, care pot genera astfel de investiții în țara noastră, cum ar fi regiunea Golfului, unde există resurse financiare, n-aș vrea să spun nelimitate, că nimic nu e nelimitat, dar, în orice caz, consistente, și care ar putea fi interesate de capacități industriale în România, pentru a fi construite, de alte capacități de ordin tehnologic, cum ar fi centre de date.
Se poate discuta în detaliu acest lucru. Eu cred că toate aceste investiții, dacă ar putea fi generate și concretizate în următorii ani în România, ar consolida nu numai economia națională și bunăstarea cetățenilor, dar ar crește și nivelul de siguranță publică în țara noastră.
Asta presupune un efort de organizare, pe termen mediu și lung, din partea Guvernului României, din partea mediului de afaceri din Statele Unite. Și sper ca acest lucru să se concretizeze.
Repet, în deplină armonie cu programele pe care noi le avem și le derulăm în Europa, pentru modernizarea economiei naționale, pentru realizarea unor reforme și pentru creșterea produsului intern brut, că, până la urmă, ăsta este obiectivul: de a crește resursele financiare ale țării, care pot fi redirecționate către sectoare importante, sectoare-cheie, de la educație, la sănătate și până la siguranță națională, ordine publică, apărare și așa mai departe.
Ai nevoie de bani ca să faci toate lucrurile acestea. Banii se produc în economie. Dar, la rândul ei, economia are nevoie de un mediu sigur. Și eu mă bucur că România este o țară sigură.
Aș vrea, dacă îmi permiteți, să vă arăt o planșă cu nivelul de siguranță publică. Este o statistică europeană oficială. România ocupă locul 38 din 163 de țări. Deci este o țară cu un nivel de siguranță mai mult decât rezonabil. Dar la acest produs, care se cheamă siguranță publică, trebuie muncit permanent, muncit în fiecare zi. Trebuie făcute investiții pentru păstrarea nivelului de siguranță publică și dezvoltarea lui. Iar toate acestea presupun resurse financiare.
Deci lucrurile sunt legate, sunt interdependente. De aici și discuțiile care au tangentat inclusiv această zonă. Discuții pe care le-am avut la Washington, în cadrul menționat de dumneavoastră, dar și în alt cadru, pentru că am avut și alte contacte acolo.
Au fost, hai să spunem, observate sau menționate mai mult acestea pentru că au fost mai vizibile, mai spectaculoase, să spunem, din perspectiva importanței agențiilor vizitate și a nivelului de reprezentare de vârf. Dar am avut, evident, discuții și de natură politică în zonă și de natură diplomatică. Toate subsumate unui singur obiectiv pe care îl am: să cresc nivelul de siguranță publică și capacitatea ministerului de a performa pe această zonă.
Ori această capacitate, care a crescut în ultimii ani foarte mult, grație muncii colegilor și investițiilor făcute în 2024, depinde, spuneam, acest nivel și această capacitate, și de intensitatea unor colaborări strategice pe care le avem.
Nimeni nu poate reuși singur în acest domeniu, de altfel în niciun domeniu. Și colaborările multiplică efectul eforturilor, și la noi, dar și la ei, pentru că și cei din Statele Unite, colegii noștri, sunt interesați de această cooperare foarte bună.
Moderatoare: Siguranța publică, nivelul ridicat de siguranță publică din țara noastră, este un atu al nostru. Când mă întreabă un cetățean străin ce ne puteți spune despre România, răspunsul este: este o țară sigură. Aici te poți simți în siguranță.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Și am cunoștințe, am doi prieteni care și-au adus copiii de la studii din străinătate, și i-au adus în România, motivul fiind nivelul de siguranță publică.
Moderatoare: Și sunt foarte mulți străini care vin în România, trăiesc în România cu familia, pentru faptul că se simt aici în siguranță. Gradul de siguranță este mult mai ridicat față de alte state.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Sigur, nu e nimic perfect. Vreau să se înțeleagă: eu nu susțin că tot ce face ministerul e perfect, că nu avem nicio problemă de rezolvat. Avem și multe lucrări încă destul de serioase. Dar progresul se vede, este vizibil în grafice, în cifre.
Vă mai pot arăta aici tot felul de planșe care vă arată inclusiv, uitați, în combaterea traficului de droguri, fără a intra în detalii de cifre, că sunt date toate, dar vedeți, această săgeată arată clar că numărul de capturi a crescut. Evident.
Și sub aspectul infracționalității, uitați, am un tabel aici despre infracționalitatea stradală, care a scăzut. Strada este relativ sigură în România, nu zic că nu sunt incidente, dar toate statisticile arată că infracționalitatea stradală a scăzut.
Și aș vrea să mai arăt două grafice interesante, și cu asta am să opresc această prezentare, pentru ca să nu fiu confundat cu un PR-ist de minister.
Migrația ilegală este o problemă rezolvată la noi, în România. Observați că ea este descendentă abrupt și către un nivel foarte jos. Este una dintre cele mai sigure țări din Europa în privința migrației, lucru foarte apreciat în Statele Unite. De altfel, problema migrației în Statele Unite, pentru administrația Trump, este prioritară, ca și combaterea criminalității internaționale și a traficului de droguri și ființe umane.
Faptul că noi am reușit, într-un număr mic de ani, să reducem migrația atât de mult impresionează și în Europa, și aici. Este o statistică după Barometrul european. A fost unul dintre atuurile intrării noastre în Schengen și am făcut acest lucru investind și logistic, când am încercat să creăm un fel de zid tehnologic în jurul granițelor naționale, dar și prin cooperări cu vecinii noștri, cu bulgarii, cu sârbii, cu ungurii, cu Republica Moldova, de asemenea, cu ucrainenii, cu Austria, unde avem un program bilateral, împărțim informații, facem echipaje comune de lucru și de analize. Adică e un complex aici de măsuri care au condus la acest rezultat.
Și ultima planșă pe care vreau să v-o arăt, tocmai pentru a demonta un narativ care circulă foarte mult în legătură cu migrația ilegală a cetățenilor români în Statele Unite. Să știți că aici este un grafic oficial de la U.S. Customs and Border Protection și care arată că România are o poziție joasă în clasament, 146, pe migrație pe zona cu Mexic, unde, de asemenea, există o preocupare intensă a autorităților din Statele Unite pentru a opri migrația ilegală. România nu creează acolo probleme deosebite, cifra este undeva sub 1% din totalul migrației ilegale pe frontiera cu Mexic, în ceea ce privește cetățenii români.
Deci sunt aspecte concrete pe care le-am discutat și pe care dorim să le dezvoltăm în cooperare cu agențiile pe care le-ați menționat.
Moderatoare: Ce au spus oficialii americani văzând aceste statistici? Noi așteptăm vești cu privire la Visa Waiver, să scăpăm de vize când călătorim în America. V-ați întâlnit cu omoloaga dumneavoastră din Statele Unite, Kristi Noem, secretarul american pentru securitate internă. Ce vești v-a dat despre Visa Waiver?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Sigur că orice oficial american care intră într-o astfel de întâlnire intră, la rândul său, informat. Evident, fiecare oficial își face temele și erau cunoscute aceste progrese și colaborări importante.
Despre Visa Waiver am discutat stadiul cooperării tehnice, v-am menționat cele două acorduri de protecție a frontierei și de combatere a criminalității internaționale, și faptul că ele funcționează foarte bine reprezintă un atu. Sunt acorduri care folosesc și colegilor din Statele Unite, nu numai României.
Încă o dată am luat notă de faptul că această poziție a Statelor Unite nu este legată de vreun motiv politic sau de altă natură particular aplicat României, ci este legată de faptul că, după instalarea noii administrații, absolut toate programele legate de protecția frontierei, de migrație, de vize, tot ce înseamnă circulația cetățenilor în Statele Unite, intrarea oricărui cetățean din orice punct al lumii în Statele Unite, au fost, dacă vreți, luate într-o analiză suplimentară, odată cu schimbarea administrației, astfel încât să se verifice dacă instrumentele se încadrează în noile strategii, în noua viziune a administrației americane cu privire la combaterea migrației ilegale, protecția frontierei, la modul cel mai general.
Și am convenit să deschidem această nouă etapă de dialog, să păstrăm permanent contactul și să avem periodic aceste schimburi de păreri și evaluarea situației din teren, paralel cu discuțiile politice, astfel încât, la un moment dat, să reactivăm acest program important.
Am explicat că este foarte important pentru cetățenii din România, pentru relația dintre Statele Unite și România, s-a înțeles acest lucru. Am explicat, de asemenea, că și pregătirea programului în anii anteriori și punerea lui în operă au fost făcute în cooperare cu Ambasada Americană de aici, de la București, în deplină transparență față de autoritățile americane.
Deci cred că am clarificat o serie de lucruri și am pus bazele unui restart, dacă vreți, al acestui proces. Dar, așa cum am spus unui alt coleg de-al dumneavoastră, o spun și dumneavoastră: în astfel de dosare, rezultatele nu sunt de pe azi pe mâine, dar o progresie, o concentrare constantă asupra dosarului și un contact permanent, dialog permanent, vizite reciproce, schimburi de mesaje, aplicarea pe ceea ce înseamnă munca din teren vor aduce un rezultat, vor aduce, în orice dosar, un rezultat.
Așa s-a văzut și în dosarul Schengenului. Desigur, după primele întâlniri, după ce am preluat mandatul, a existat un orizont de așteptare, de a se rezolva lucrurile imediat. Am explicat atunci: e nevoie de răbdare și de perseverență. Și acest lucru a dat rezultate.
Hai să spun că sunt, în mod realist și în mod moderat, optimist și încerc întotdeauna să rămân cu picioarele pe pământ și să nu vând ideea unor rezultate magice. Nu există nimic magic în astfel de dosare. Există foarte multă muncă, dar trebuie să fie o muncă inteligentă, făcută în direcția care trebuie și prin metodele potrivite, tonul potrivit, timingul potrivit și așa mai departe, cu un ochi permanent pe agenda politică, pentru că trebuie să înțelegi agenda politică a fiecărui stat. Când lucrezi într-un dosar bilateral, să spunem, un dosar internațional, trebuie să înțelegi foarte mult ce se întâmplă în statul respectiv, în agenda politică din acel stat, și să-ți potrivești pașii astfel încât anumite lucruri să le faci la momentul potrivit. Așa am procedat și în Schengen cu Austria și cred că asta a făcut diferența la un moment dat.
Moderatoare: Revenind în țară, domnule ministru, urmează acum să pregătiți un proiect de lege privind creșterea vârstei de pensionare a celor care lucrează în structurile de forță ale statului. Am văzut reacția polițiștilor, au protestat în fața Guvernului zilele trecute, amenință în continuare cu proteste și chiar cu plângeri penale. Ce le transmiteți și ce ne puteți spune despre proiectul acesta de lege pe care îl pregătiți?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Poza este mai complexă, ca să spun așa, și am explicat-o colegilor și din minister și, foarte recent, în urmă cu trei zile, liderilor de sindicat.
După cum știți, a existat o decizie a coaliției de guvernare, consonantă cu prevederile programului de guvernare, de a se proceda la o reducere a cheltuielilor, atât în administrația locală, cât și în administrația centrală, cu 10% față de bugetele existente înainte de această reducere.
Dintr-o motivație absolut pertinentă, respectiv faptul că, atât în Ministerul Afacerilor Interne, cât și în Ministerul Apărării Naționale, dar și în serviciile de informații, adică în toată familia ocupațională de ordine, siguranță publică și apărare națională, există un deficit cronic, dramatic, aș putea spune, de personal. Adică lipsesc oameni în raport nu numai cu schemele existente legal în vigoare, schemele de organizare și resurse umane, ci și în raport cu provocările momentului, pe linia de apărare națională, pe linia de ordine, siguranță publică, pe linia de intelligence și așa mai departe.
Nu intru aici într-o discuție pe care cred că o știe aproape toată lumea în România, legată de noul context geopolitic și de amenințările, tensiunile care sunt pe această zonă.
Deci, având în vedere cele două argumente, respectiv deficitul cronic de personal și faptul că, dacă s-ar aplica în continuare o reducere de 10% a acestor aparate, s-ar produce destructurări masive în rândurile acestor aparate de lucru, prin plecarea unor oameni cu experiență sau, eu știu, prin dezinteresul care s-ar instala în rândul celor care muncesc zi de zi sub drapel și apără această țară și cetățenii și comunitățile, și, pe de altă parte, nivelul de presiune, hai să nu spun de amenințări, deși ăsta e termenul corect și ar trebui să folosim „amenințări”, riscuri, vulnerabilități pe această zonă, a fost o decizie, după părerea mea, de bun-simț să se excepteze acest domeniu al apărării, ordinii, siguranței publice și siguranței naționale de la măsura reducerii cu 10%.
Dar, din principiul, de asemenea corect, al solidarității între diversele părți din administrație, s-a considerat, la nivelul coaliției, că modul în care și acest segment, și acest sector important participă la acest efort de compactare, de reducere a deficitului bugetar, ar fi o modificare în zona legislației pensionării, mai precis focalizată pe o creștere a vârstei de pensionare, care, în timp, ar putea compensa aceste reduceri pe care nu le facem la momentul acesta, așa cum fac alte ministere.
Sigur, nu-i singurul segment exceptat, vorbim și de sănătate, și de cultură, dar eu vorbesc de cel de care răspund, alături de alți colegi, ministrul Apărării și așa mai departe.
Și s-a hotărât ca, de altfel, e și prevedere legală acum în ordonanță, ca, în termen de 30 de zile, întregul segment să vină cu un proiect de legislație. Este un efort care e la început de drum.
Ce pot să le transmit colegilor, și am făcut-o și direct în raporturile cu liderii de sindicat, este că vom avea în vedere ca acest proiect să fie echilibrat și vom încerca să identificăm și soluții de stimulare a rămânerii în sistem, pe lângă acest obiectiv care a fost stabilit de coaliție, respectiv creșterea vârstei de pensionare.
Dar e un efort la început, nu există deocamdată, să spun, un produs finit al acestei discuții. Urmează. Ar trebui să fie un grup de lucru comun între aceste ministere și agenții și care, nu știu, într-un termen de maximum 30 de zile, să genereze acest proiect, să fie dezbătut public și așa mai departe.
Moderatoare: Și creșterea vârstei de pensionare?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Nu aș putea să avansez în acest moment decizii tehnice, pentru că încă nu am concretizat discuțiile și ar fi hazardat din partea mea să intru într-o astfel de, aș spune, prognoză, predicție.
Moderatoare: Mulțumesc tare mult pentru prezența pe Culoarele Puterii.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Vă mulțumesc și eu.
Moderatoare: Doamnelor, domnilor, mulțumesc că ați fost alături de noi. Rămâneți pe TVR Info. Pe curând!