Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut ieri, 13 decembrie 2021, o primă întâlnire online cu experții Comisiei Europene în cadrul misiunii de monitorizare a progresului României privind implementarea PNRR.
Pe agenda întâlnirii s-a aflat analiza măsurilor de reformă generale și specifice aflate în responsabilitatea Ministerului Justiției.
Ca obiective generale în domeniul Justiției, Planul Național de Redresare și Rezilență vizează asigurarea independenței sistemului judiciar, îmbunătățirea calității și eficienței acestuia și intensificarea luptei împotriva corupției, pentru realizarea cărora trebuie întreprinse următoarele acțiuni specifice:
- Adoptarea Strategiei naționale anticorupție până în T4 2021;
- Aprobarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar până în T1 2022;
- Transpunerea directivei privind protecția avertizorilor de integritate până în T1 2022.
- Intrarea în vigoare a legii de creștere a atribuțiilor ANABI până în T2 2022;
- Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale, până în T4 2022;
- Intrarea în vigoare a „Legilor justiției” până în T2 2023;
- Atingerea unui grad de ocupare de 85% din posturile de procuror al Direcției Naționale Anticorupție până în T2 2023.
- Organizarea de sesiuni de instruire (300 în total) pentru judecători, procurori și grefieri până în T4 2025;
- Punerea în aplicare a cel puțin 70% din măsurile din Strategia națională anticorupție până în T4 2025;
- Creșterea cu 50% a valorii bunurilor confiscate gestionate de ANABI până în T4 2025.
La finalul întâlnirii, ministrul Justiției a declarat:
„Am trecut în revistă obiectivele din PNRR aflate pe agenda Justiţiei. În 2021 vom aproba noua Strategie Națională Anticorupție, transmisă de Ministerul Justiției spre avizare interministerială din 6 decembrie a.c.. Am semnat deja și trimis în procesul de avizare interministerială proiectul de lege privind implementarea Directivei privind avertizorii de integritate, obiectiv cu termen de realizare în trimestrul 1 2022. În 2022 avem alte obiective înscrise şi în Programul de guvernare, cum ar fi aprobarea în Parlament a proiectelor de modificare ale Codurilor penale. Un alt obiectiv pentru 2023 este ocuparea schemei de personal a DNA în proporţie de 85%, obiectiv extrem de problematic în contextul deficitului de personal şi a prevederilor din legile justiţiei care descurajează procurorii să participe la procesul de recrutare de noi procurori DNA, situaţie valabilă şi pentru DIICOT. Am stabilit cu reprezentanții Comisiei responsabili pentru PNRR un dialog constant, pentru a ne asigura că progresele României în domeniul Justiției sunt receptate și bine notate la nivelul Comisiei Europene. Este important ca eforturile care se fac în domeniul Justiției să fie corect reflectate în toate tipurile de evaluări, cu atât mai mult cu cât în contextul confruntărilor politice interne, există deja conturată o linie de comunicare politică ce tinde să submineze încrederea Comisiei în eforturile deja puse în aplicare de Ministerul Justiției pentru recuperarea timpului pierdut în 2021. MJ va asigura o comunicare onestă și corectă, pe baza realităților din teren, atât cu reprezentanții Comisiei, cât și în spațiul public intern, cu sistemul judiciar și toate forțele politice, atât cele aflate la Guvernare, cât și cele din opoziție. Pentru realizarea obiectivelor din PNRR aflate pe agenda Justiției, MJ va coopera intens cu Parlamentul României, conducerea ministerului, prin ministru și secretarii de stat, va fi prezentă în Parlament la lucrările comisiilor parlamentare, ori de câte ori aceste proiecte vor fi discutate. De asemenea, vom angaja un dialog constant cu parlamentarii membri ai comisiilor juridice ale Parlamentului României, pentru a accelera adoptarea proiectelor de lege trimise de Ministerul Justiției, prin Guvern, în Parlament.”