/
Stimați colegi,
Întâlnirea noastră de astăzi are loc după încheierea unui an în care agenda pentru domeniul justiției a fost printre cele mai ambițioase și dificile de la aderarea României la Uniunea Europeană.
Din perspectiva combaterii criminalității organizate, anul 2022 a fost marcat de un proces de consolidare a palierului de analiză a formelor de manifestare a fenomenului și de coordonare strategică a intervențiilor relevante din sectorul public, pentru a atinge rezultate palpabile în prevenirea și combaterea acestui flagel.
În egală măsură, anul 2022 a continuat să fie caracterizat de adaptarea grupurilor de criminalitate organizată la noile realități sociale, precum și de un proces de extindere în multiple jurisdicții, inclusiv prin consolidarea relațiilor de colaborare dintre diversele grupuri infracționale. Războiul din Ucraina a reprezentat un context favorabil pentru grupurile de criminalitate organizată, care au încercat, prin diverse metode inventive, să își extindă rețelele infracționale și să își crească nivelul de profitabilitate. Totodată, glorificarea publică a anumitor infractori, cumulată cu manifestările violente în locuri publice, continuă să reprezinte provocări la adresa ordinii publice și a încrederii în instituțiile statului.
Cu toate că acest context nu este favorabil, statul român se află într-un moment sensibil diferit față de anii trecuți din perspectiva luptei împotriva criminalității organizate. Dispunem de instrumente programatice care abordează fenomenul criminalității organizate de o manieră corelată, respectiv: Strategia Națională împotriva Criminalității Organizate (SNICO) 2021-2024, Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2021-2025, Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 și Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar (SDSJ) 2022-2025.
Ne aflăm după primul an de implementare a SNICO 2021-2024, care s-a realizat prin intermediul unui plan de acțiune realist, creionat anul trecut ca urmare a unui amplu proces de consultare a tuturor factorilor interesați. Vreau să mulțumesc DIICOT și celorlalte instituții implicate nemijlocit în procesul de elaborare a planului, dar și în desfășurarea activităților specifice monitorizării și implementării SNICO 2021-2024.
În mod concret, observăm că primul an de implementare a strategiei a atins rezultate importante pentru creșterea coordonării intervenției în acest domeniu. În primul rând, inventarul resurselor documentare a fost consolidat prin elaborarea Evaluării naționale de riscuri și amenințări în materia criminalității organizate. Coordonarea managerială a intervențiilor a fost consolidată, ceea ce s-a tradus în desfășurarea de acțiuni operative, unele de amploare, în vederea destructurării grupurilor de criminalitate organizată. În continuare, contăm pe sprijinul DIICOT pentru implementarea planului de acțiune și îmi doresc ca anul 2023 să fie marcat de atingerea unor rezultate cât mai palpabile pentru societate și cetățeni, inclusiv din perspectiva consolidării capacității de reacție împotriva infracționalității de mediu, traficului de persoane și activităților ilicite din domeniul farmaceutic.
Eforturile noastre de implementare a SNICO se înscriu în contextul european mai larg de aplicare a Strategiei UE privind Criminalitatea Organizată 2021-2025. Anul trecut, am participat la activitățile Comisiei Europene care vizează implementarea Strategiei UE din domeniu. Acest demers va fi continuat și în acest an, următoarea reuniune la care vom participa fiind chiar săptămâna viitoare. Datorită faptului că implementăm o strategie națională corelată cu strategia europeană privind criminalitatea organizată, ne-am angajat să împărtășim experiența noastră în cadrul UE, ca parte a angajamentului României față de consolidarea democrației și statului de drept.
Am amintit mai devreme criminalitatea de mediu, indisolubil legată, în formele ei cele mai periculoase, de corupție și criminalitate organizată. Cu toate că practica din domeniu țintește deocamdată mai degrabă fapte aparent izolate și de mică amploare în această zonă infracțională, o abordare mai curajoasă ne-ar putea înfățișa o imagine, cred, mai veridică asupra realității, respectiv un modus operandi complex, în care grupări organizate afectează uneori ireversibil mediul înconjurător, apelând inclusiv la coruperea oficialilor publici, la amenințări și la violență. Așa fiind, trebuie să consolidăm dialogul dintre DNA, DIICOT și instituțiile având competență în depistarea și/sau investigarea infracțiunilor împotriva mediului.
Vreau să felicit DIICOT inclusiv pentru modul în care a gestionat cauzele de complexitate ridicată, care au fost inclusiv în atenția mass-media. Sunt conștient de presiunea care poate fi resimțită când activitatea dumneavoastră se află sub lupa societății; din acest punct de vedere, asigurarea unui anchete imparțiale și profesioniste, condusă potrivit celor mai înalte rigori procesual-penale, este de natură a menține ridicată credibilitatea actului de urmărire penală.
În materia traficului de persoane, Ministerul Justiției își propune să mențină progresele realizate prin implementarea recomandărilor Raportului Departamentului de Stat american privind traficul de persoane (TIP Report) care sunt adresate sistemului judiciar. În acest sens, păstrăm legătura permanent cu UNBR și INM, pentru consolidarea pregătirii profesionale a practicienilor în materia traficului de persoane. În mod complementar, noutățile aduse prin modificarea Legii ANABI setează premisele pentru o mai bună reacție a statului în sprijinirea victimelor, pe două paliere:
-am corectat deficiența semnalată de către practicieni și de justițiabili deopotrivă, prin extinderea listei de prejudicii pentru care victimele pot obține compensații din partea statului. Astfel, victimele pot fi compensate inclusiv pentru prejudiciile morale, cunoscut fiind că infracțiunile legate de traficul de persoane au totdeauna un astfel de impact asupra victimei;
-am gândit un sistem de sprijinire cu celeritate a victimelor sub forma unor vouchere dedicate nevoilor urgente ale acestora. La sfârșitul săptămânii trecute, proiectul actului normativ care detaliază condițiile de acordare a voucherelor a fost pus în dezbatere publică.
Stimați colegi,
Rezultatele prezentate astăzi de către DIICOT confirmă tendința pozitivă înregistrată de România în planul combaterii formelor grave de criminalitate și consolidează poziția noastră de furnizor regional de experiență în domeniu.
În primul rând, severitatea fenomenului criminalității organizate este atestată de creșterea numărului cauzelor nou înregistrate în anul 2022 (15.330 în 2022 față de 13.027 în 2021). Având în vedere scăderea numărului procurorilor DIICOT, observăm că a crescut media dosarelor de soluționat pe procuror, ceea ce a determinat și o creștere de 11,6% a numărului cauzelor rămase nesoluționate la finele anului 2022. Prin urmare, gradul de ocupare a posturilor de procuror în cadrul DIICOT trebuie să crească pentru a acoperi deficitul actual de aproximativ 19%.
Ținând cont de încărcătura relativ mare de cauze pe procuror (aproximativ 154 dosare/procuror), este important că ați reușit să creșteți cu aproape 12% numărul cauzelor soluționate față de anul 2021. Totodată, remarc evoluțiile pozitive în ceea ce privește numărul cauzelor care au fost soluționate cu celeritate în termen de 6 luni, respectiv un an de la sesizare.
Tot din perspectiva cauzelor soluționate, nu încurajez o abordare formalistă în ceea ce privește evaluarea eficienței urmăririi penale, care să fie limitată la monitorizarea unor parametri pur cantitativi. Vă încurajez să continuați pe direcția asumată anul trecut de a reduce și, în final, elimina numărul cauzelor soluționate după împlinirea termenului de prescripție. Concomitent, observăm că a scăzut numărul de dosare cu peste 5 ani durata de soluționare în faza de urmărire penală. Menținerea unei atenții sporite în vederea îmbunătățirii activității de urmărire penală din această perspectivă este de natură a reduce riscul ca anumite cauze să rămână nesoluționate sau să fie soluționate tardiv. Să nu scăpăm din vedere că și instanțele judecătorești trebuie să beneficieze de un timp rezonabil pentru soluționarea cauzelor trimise în judecată. De altfel, un indiciu al calității urmăririi penale este și faptul că a scăzut anul trecut numărul cauzelor restituite definitiv de instanțe.
În linie cu politica penală constantă a Ministerului Justiției de a încuraja și eficientiza dispunerea măsurilor asigurătorii, mă bucur să constat că DIICOT a înregistrat o creștere de aproximativ opt ori a valorii totale a bunurilor indisponibilizate în dosarele soluționate prin trimitere în judecată în anul 2022. În acest context, vreau să subliniez importanța realizării demersurilor în vederea identificării efective a bunurilor susceptibile a face obiectul măsurilor asiguratorii, fără de care scopul luării acestor măsuri nu poate fi atins. Apelați în acest scop la ANABI, o agenție care se specializează cu fiecare an în administrarea bunurilor indisponibilizate și în identificarea bunurilor aflate în jurisdicții străine; vă îndemn să folosiți această resursă, mai ales în ceea ce privește administrarea și valorificarea anticipată a bunurilor cu valoare ridicată.
De altfel, mă bucur să constat că v-ați făcut un obiectiv din intensificarea activităților investigative în vederea limitării accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare, context în care vă propuneți, pentru anul în curs, o mai bună cooperare cu ANABI pentru identificarea bunurilor dobândire de membri ai grupărilor infracționale, valorificarea anticipată a bunurilor sechestrate și, foarte important, pentru a evita situațiile de vădită disproporție între valoarea bunurilor indisponibilizate și cheltuielile angajate pentru administrarea acestora. Mi-aș dori să regăsesc aceste obiective și în planurile de lucru ale altor unități de parchet.
În context, este de interes pentru DIICOT inclusiv recenta modificare a Legii ANABI; aceasta consolidează mandatul Agenției prin reglementarea Mecanismului național de susținere a prevenirii criminalității, care va fi în curând deplin operațional. Prin urmare, vă invit să continuăm dialogul în perioada ce urmează pentru a identifica proiectele cu impact care pot fi finanțate în vederea sprijinirii mandatului instituțional al DIICOT.
În ceea ce privește specificul cauzelor de soluționat de către DIICOT, constat că nu au fost înregistrate evoluții semnificative cu excepția creșterii, explicabile de altfel, a infracțiunilor privind traficul de migranți; principalele forme de manifestare ale criminalității organizate au rămas traficul de droguri (69%) și infracțiunile informatice (17,79%). Cu toate că fenomenul infracționalității economico-financiare rămâne în continuare acut conform Evaluării naționale de riscuri și amenințări în materia criminalității organizate, am constatat însă că, în anul 2022, a fost înregistrată o scădere cu 23,01% a numărului cauzelor soluționate.
Un alt domeniu în care identific o nevoie stringentă de îmbunătățire a activității este reprezentat de urmărirea penală a infracțiunilor de spălare a banilor. Abordarea holistică a fenomenului criminalității organizate reclamă ca activitățile specifice de urmărire penală să aibă în vedere și probarea acestui tip de infracțiune, mai ales că, în practică, pot fi imaginate puține situații în care schemele grupurilor de criminalitate organizată nu au în vedere asigurarea unei aparențe de legalitate a veniturilor obținute.
În ceea ce privește activitatea structurilor teritoriale DIICOT, constatat diferențe destul de ridicate între încărcătura de cauze pe procuror (de la 85 de cauze/procuror la 210 de cauze/procuror). Apreciez că poate fi îmbunătățită activitatea de soluționare a acestei situații prin repartizarea numărului de procurori în funcție de volumul de activitate, deoarece în cazul anumitor structuri teritoriale încărcătura nu este comparabilă.
Stimați colegi,
În continuarea demersurilor întreprinse în anul 2022, vreau să reconfirm angajamentul MJ de a sprijini activitatea DIICOT, în limita competențelor legale.
În primul rând, doresc să continuăm dialogul cu privire la modul în care capacitatea administrativă a DIICOT poate fi consolidată. În acest sens, precizez că, prin adoptarea „legilor Justiției”, am urmărit asigurarea cadrului legal necesar bunei funcționări a sistemului judiciar, la modul general, și al DIICOT, în mod special. MJ nu se poate substitui însă altor autorități publice în ceea ce privește realizarea efectivă a procedurilor privind recrutarea sau pregătirea profesională a personalului. Lipsa personalului este una generală pentru tot sistemul judiciar, iar pârghiile sunt în primul rând la nivel de management al unităților de parchet și în subsidiar la alte autorități și instituții publice. Este o provocare cu care ne confruntăm cu toții și căreia trebuie să-i facem fată în primul rând apelând la mecanismele specifice gestionării resurselor umane.
Totodată, așa cum am punctat cu prilejul prezentării bilanțului DNA, voi iniția formarea la Ministerul Justiției a unui grup de lucru, care va include desigur și reprezentanți ai Ministerului Public și ai unităților specializate, care să treacă în revistă politica penală a statului așa cum este ea exprimată prin legislația penală, context în care trebuie să discutăm și problemele ridicate de DIICOT, dar și de DNA, cu privire la armonizarea și optimizarea competențelor legale.
Din perspectiva SNICO, vom continua sprijinirea eforturilor de implementare a planului de acțiune. Anul 2023 reprezintă un an important din perspectiva acestui document strategic. Va trebui să consolidăm capacitățile de combatere a formelor de manifestare gravă a criminalității organizate, cu accent pe: infracționalitatea de mediu, infracționalitatea economico-financiară, fluxurile ilegale de persoane și mărfuri în/din România și traficul de droguri.
În acest context, vom continua discuțiile privind consolidarea cadrului legislativ incident în domeniul prevenirii și combaterii criminalității organizate, inclusiv din perspectiva ratificării unor instrumente internaționale sau transpunerea directivelor europene. În continuare, contăm pe sprijinul DIICOT subsumat demersului de ratificare a Convenției Consiliului Europei privind contrafacerea produselor medicale şi infracțiunile similare care implică ameninţări la adresa sănătăţii publice (Convenţia MEDICRIME), proces care trebuie accelerat anul acesta.
Salut demersul recent de constituire a unui nou comitet inter-instituțional pe problematica traficului de persoane. Va trebui să ne asigurăm, atât MJ, cât și DIICOT, că vom sprijini, conform atribuțiilor instituționale, construirea unei noi politici naționale împotriva traficului de persoane, adecvată contextului particular pe care îl traversăm.
În încheiere, aș vrea să privim către contextul european în care vom acționa anul acesta. Se preconizează o activitate intensă a Comisiei Europene în domenii de interes pentru DIICOT, dintre care menționez: prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, indisponibilizarea și confiscarea produselor infracțiunilor, protecția mediului prin instrumente de drept penal. Vom întreține un dialog constant cu DIICOT cu privire la aceste demersuri și ne vom asigura că punctele de vedere ale DIICOT sunt cunoscute în procesul de negociere a acestor inițiative.
Mulțumesc DIICOT pentru eforturile și rezultatele atinse în anul care s-a încheiat și vă urez succes și în anul care urmează. Este important să menținem un nivel ridicat de implicare în lupta împotriva criminalității organizate.