Ca urmare a unor afirmații și comentarii apărute în mass media în legătură cu procedura de predare a cetățeanului MARKO Attila, comentarii care sugerau faptul că Ministerul Justiției nu depune suficiente diligențe pentru identificarea și extrădarea celor doi cetățeni, cu referire la relația cu Ungaria, doresc să fac următoarele precizări:
1. Cetățeanul MARKO Attila este dat în urmărire internațională, în temeiul unui mandat de arestare preventivă emis de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în anul 2015.
2. Darea în urmărire internațională, conform legii, se dispune de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (”CCPI”), la solicitarea instanței de judecată care a emis mandatul de arestare, în condițiile prevăzute la art. 64 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, respectiv când persoana cu privire la care s-a dispus măsura privativă de libertate nu este găsită și există presupunerea rezonabilă că a părăsit teritoriul României.3. Singurul instrument juridic aplicabil în relația cu Ungaria în această materie este Decizia cadru 2002/584/JAI („Decizia Cadru”) privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene. Decizia Cadru înlocuiește, între statele membre UE, instrumentele juridice clasice (tratat de extrădare, tratat de cooperare judiciară bilaterală etc.) aplicabile în materia extrădării. Potrivit Deciziei Cadru, spre deosebire de regulile obișnuite în materie de extrădare, s-a eliminat cvasitotal rolul executivului, deci al Ministerului Justiției, procedura fiind judiciară și bazată pe contactul direct între autoritatea emitentă a mandatului european de arestare (instanța de judecată) și autoritatea de executare.4. În cazul în care se confirmă localizarea sau arestarea unei persoane urmărite internațional pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, instanța de judecată este informată de către CCPI și, în cazul în care constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege (art. 89 din Legea nr. 302/2004), va emite mandatul european de arestare, în vederea predării urmăritului.Instanța nu are obligația legală de a informa Ministerul Justiției cu privire la aceste aspecte, legea impunând doar obligația unei informări periodice cu privire la situația mandatelor europene de arestare transmise. Informarea are doar caracter statistic, fără a menționa întotdeauna numele persoanelor solicitate. Unele instanțe transmit totuși, spre informare, copii ale mandatelor europene de arestare pe care le emit (acesta a fost cazul mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel București cu privire la numitul OLOSZ Gergely).5. Spre deosebire de materia extrădării, în care are atribuții extinse, în materia mandatului european de arestare, atribuțiile Ministerului Justiției sunt reduse la acordarea de asistență autorităților judiciare și facilitarea comunicării, atunci când contactul direct nu este posibil sau apar dificultăți.6. Ministerul Justiției nu are calitatea și competența legală de a interveni din oficiu în derularea acestor proceduri.7. Până în prezent, nicio autoritate judiciară română sau străină nu a transmis Ministerului Justiției vreo solicitare de facilitare a demersurilor în vederea predării numiților MARKO Attila sau OLOSZ Gergely.8. În concluzie, Ministerul Justiției din România nu este restant cu nicio procedură aflată în sarcina sa, nici în cazul acestor proceduri, nici în alte cazuri de extrădare aflate în portofoliul instituției.
Ca urmare a unor afirmații și comentarii apărute în mass media în legătură cu procedura de predare a cetățeanului MARKO Attila, comentarii care sugerau faptul că Ministerul Justiției nu depune suficiente diligențe pentru identificarea și extrădarea celor doi cetățeni, cu referire la relația cu Ungaria, doresc să fac următoarele precizări:1. Cetățeanul MARKO Attila este dat în urmărire internațională, în temeiul unui mandat de arestare preventivă emis de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în anul 2015.
2. Darea în urmărire internațională, conform legii, se dispune de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (”CCPI”), la solicitarea instanței de judecată care a emis mandatul de arestare, în condițiile prevăzute la art. 64 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, respectiv când persoana cu privire la care s-a dispus măsura privativă de libertate nu este găsită și există presupunerea rezonabilă că a părăsit teritoriul României.3. Singurul instrument juridic aplicabil în relația cu Ungaria în această materie este Decizia cadru 2002/584/JAI („Decizia Cadru”) privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene. Decizia Cadru înlocuiește, între statele membre UE, instrumentele juridice clasice (tratat de extrădare, tratat de cooperare judiciară bilaterală etc.) aplicabile în materia extrădării. Potrivit Deciziei Cadru, spre deosebire de regulile obișnuite în materie de extrădare, s-a eliminat cvasitotal rolul executivului, deci al Ministerului Justiției, procedura fiind judiciară și bazată pe contactul direct între autoritatea emitentă a mandatului european de arestare (instanța de judecată) și autoritatea de executare.4. În cazul în care se confirmă localizarea sau arestarea unei persoane urmărite internațional pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, instanța de judecată este informată de către CCPI și, în cazul în care constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege (art. 89 din Legea nr. 302/2004), va emite mandatul european de arestare, în vederea predării urmăritului.Instanța nu are obligația legală de a informa Ministerul Justiției cu privire la aceste aspecte, legea impunând doar obligația unei informări periodice cu privire la situația mandatelor europene de arestare transmise. Informarea are doar caracter statistic, fără a menționa întotdeauna numele persoanelor solicitate. Unele instanțe transmit totuși, spre informare, copii ale mandatelor europene de arestare pe care le emit (acesta a fost cazul mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel București cu privire la numitul OLOSZ Gergely).5. Spre deosebire de materia extrădării, în care are atribuții extinse, în materia mandatului european de arestare, atribuțiile Ministerului Justiției sunt reduse la acordarea de asistență autorităților judiciare și facilitarea comunicării, atunci când contactul direct nu este posibil sau apar dificultăți.6. Ministerul Justiției nu are calitatea și competența legală de a interveni din oficiu în derularea acestor proceduri.7. Până în prezent, nicio autoritate judiciară română sau străină nu a transmis Ministerului Justiției vreo solicitare de facilitare a demersurilor în vederea predării numiților MARKO Attila sau OLOSZ Gergely.8. În concluzie, Ministerul Justiției din România nu este restant cu nicio procedură aflată în sarcina sa, nici în cazul acestor proceduri, nici în alte cazuri de extrădare aflate în portofoliul instituției.