În data de 9 septembrie 2024, Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, s-a întâlnit cu jurnaliști germani și austrieci aflați într-o vizită de documentare în România și Republica Moldova. Suplimentar convorbirilor la nivel ministerial, vizita acestora a prilejuit discuții și la nivelul Poliției de Frontieră Române, unde jurnaliștii străini au putut observa la fața locului – în aeroportul internațional Henri Coandă, Centrul de Coordonare al Poliției de Frontieră și la punctul de trecere a frontierei Isaccea – modalitatea de acțiune a autorităților române pentru protecția eficientă a frontierelor României și ale UE, în beneficiul cetățenilor europeni.
Discuțiile au constituit o oportunitate pentru partea română de a prezenta o imagine, mai detaliată, asupra principalelor teme de interes prioritar pentru România, cu accent pe problematica Schengen și pe implicarea României în gestionarea efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
A fost abordată extensiv modalitatea în care România a gestionat prima etapă a aderării la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, precum și modalitatea de acțiune în perspectiva ridicării controalelor și la frontierele interne terestre.
În cadrul discuțiilor, ministrul Afacerilor Interne a realizat o radiografie a demersurilor structurilor MAI, care au lucrat de manieră integrată pentru asigurarea unui climat de siguranță în interiorul țării și pentru reducerea fluxurilor de migrație la frontierele României și ale UE. Eforturile constante și rezultatele înregistrate de autoritățile române au fost recunoscute inclusiv prin clasarea a cinci orașe din România în topul celor mai sigure 100 de orașe din lume.
Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, a mai evidențiat abordarea proactivă a autorităților române care, în perspectiva ridicării controalelor la frontierele interne terestre, au consolidat cooperarea și schimbul de informații cu vecinii imediați și cu Statele Membre ale UE: sunt în derulare proiecte cu toate țările vecine – spre exemplu cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina – cu rezultate foarte bune. Sunt organizate patrule mixte, schimb de informații, evaluări de risc, puncte de contact, schimb de experiență, contacte la vârf între șeful Poliției de Frontieră și omologi, la fel și în cazul Poliției Române.
Schimbul de opinii pe tema combaterii migrației ilegale, potrivit ministrului Predoiu, a relevat că România este una dintre cele mai sigure țări din Europa. Statisticile oferă o imagine clară și obiectivă a nivelului fluxurilor – nu doar statisticile României, ci și cele oficiale ale Agenției FRONTEX și analizele realizate la nivelul Comisiei Europene, recunoscute de toate Statele Membre și folosite ca punct de referință în deciziile lor operaționale. Scăderea considerabilă a fluxurilor pe parcursul anului trecut își menține trendul descrescător, ajungând în primele 7 luni ale anului 2024 la un număr de 2.349 detecții, în scădere cu 75% față de perioada similară a anului trecut.
Acestea sunt rezultatul măsurilor luate de partea română – de la consolidarea aplicării regulamentului Dublin, măsuri integrate pentru prevenirea ieșirii ilegale din România, eficientizarea returnărilor – la măsuri compensatorii pentru a preveni creșterea migrației ilegale pe teritoriu, fiind dezvoltată și o aplicație ce permite verificarea oricărui tip de document doar prin scanarea acestuia.
Cifrele de migrație care, de altfel, ating un minim istoric, constituie un argument puternic în favoarea continuării demersurilor pe palierul tehnic al acțiunii MAI în perspectiva definitivării Schengen (frontiere terestre).
Suplimentar eforturilor în derulare, considerate de acum ca fiind „business as usual”, structurile Ministerului de Interne lucrează și la implementarea Pactului privind migrația și azilul și a noilor sisteme europene de informații.
„Valorile scăzute ale migrației ilegale, descreșterea continuă, anuală, a acestui fenomen la frontierele României, precum și implicarea părții române în diverse proiecte de consolidare a protecției frontierei justifică, încă o dată, legitimitatea ridicării controalelor la frontierele terestre în cursul acestui an. Pe baza eforturilor noastre, am construit primul pas către Schengen și, în același fel, vrem să-l construim acum și pe cel de-al doilea. În acest fel, MAI asigură practic îndeplinirea premiselor tehnice care sunt în competența sa, controlul frontierelor și managementul corect al sistemelor Schengen, fapt recunoscut public de toți partenerii noștri, State Membre UE, inclusiv Austria și Ungaria, precum și de Comisia Europeană. Suntem conștienți în același timp că decizia va fi una politică”, a declarat Cătălin Predoiu.
Interesul jurnaliștilor a vizat și sprijinul acordat cetățenilor ucraineni strămutați din cauza războiului de agresiune. Ministrul a trecut în revistă eforturile susținute depuse de autoritățile române pentru gestionarea sub toate aspectele a numărului mare de persoane ce au intrat în România de la începutul conflictului.