Discurs ținut cu ocazia Conferinței Paneuropa România „Împreună către o Europă mai puternică și mai sigură: o perspectivă asupra extinderii UE și a aderării la Spațiul Schengen”, Palatul Parlamentului, 9 martie 2024
Doamnelor și domnilor,
Spațiul Schengen este o dimensiune politico-instituțională concretă a unei Europe Unite.
După cum știm, ideea unei Europe Unite nu este nouă, găsim rădăcinile ei și în simfonia ideilor filosofice ale Antichității, cu mult înainte ca profeticul discurs al lui Victor Hugo din 1849 să îi dea un conținut mult mai precis. Români de seamă au vorbit despre ea și au militat pentru ea, cum ar fi de exemplu marele Nicolae Titulescu, președinte al Ligii Națiunilor, în cadrul căreia pleda pentru „unificarea europeană”.
Doar ulterior tragediilor europene și globale ale secolului trecut, respectiv cele două Războaie Mondiale, au fost create condițiile nașterii instituționale a nucleului Uniunii Europene așa cum o cunoaștem noi astăzi, în 1952, proiect dezvoltat ulterior în 1957 și, mai apoi, prin încheierea succesivă a tratatelor europene până în zilele noastre.
Din păcate, un alt război, purtat nu departe de granițele noastre, pune la încercare solidaritatea și proiectul european și nu pot, ca cetățean român și european, decât să sper că actuala generație de lideri europeni va demonstra tărie și inteligență politică, salvgardând proiectul european, dezvoltându-l și înflorindu-l, spre bunăstarea culturală, spirituală și existențială a popoarelor europene, care să continue să trăiască armonios în matricea statelor suverane europene, reunite în Uniunea Europeană.
Pentru mine, orice formă de integrare europeană este, mai întâi de toate, un act de generozitate și deschidere culturală, nu numai unul de dezvoltare economică și instituțional-politică. De aceea, integrarea noastră în Spațiul Schengen are deopotrivă o valoare de simbol și o dimensiune de dezvoltare, pentru că vorbim de extinderea unui acquis comunitar Schengen la toate frontierele.
Poate și de aceea, focalizând discuția la ceea ce a fost numit în Agora ,,blocajul austriac”, problema prezintă reflexe psihologice și emoționale dureroase pentru publicul din România, pentru că există și multiple legături culturale care leagă România de Austria, pe lângă cele economice și demografice contemporane. Este de ajuns să ne gândim la marile minți ale neamului nostru care s-au instruit și perfecționat la Viena, cum ar fi poetul nostru național, geniu al poeziei universale, Mihai Eminescu, sau la faptul că un geniu al muzicii universale, George Enescu, a studiat la Viena înainte de a se îndrepta spre Paris. Aș menționa, de asemenea, faptul că istoria și contemporaneitatea Vienei sunt splendid marcate de una dintre cele mai faimoase săli de concert din lume, ,,Musikverein” aflată în inima Vienei, și anume pe Dumba Strasse, sală realizată în secolul XIX datorită finanțării oferite de un alt reprezentant al spațiului românesc, respectiv aromânul Nicolae Dumba, care i-a sprijinit, între alții, și pe Johann Strauss și pe Gustav Klimt.
În acest spirit aș vrea să menținem și dezvoltăm relațiile dintre țările noastre, spre binele lor, al Europei, al culturii, al păcii.
Doamnelor și domnilor,
Istoricul procesului nostru de aderare la Spațiul Schengen a fost tumultuos încă de la lansare.
Pentru a adera la spaţiul Schengen, România a parcurs un proces de evaluare, care a constat în mai multe etape:
- transmiterea Declaraţiilor de pregătire (Declaration of readiness) privind aderarea la spaţiul Schengen (28 iunie 2007 și 2 iunie 2008);
- completarea şi transmiterea răspunsurilor la chestionarul Schengen (10 noiembrie 2008);
- desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului Schengen.
Pe parcursul anilor 2009 şi 2010, Secretariatul General al Consiliului, Comisia Europeană şi statele membre au organizat vizite de evaluare la faţa locului în toate domeniile de evaluare: cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre şi Sistemul de Informaţii Schengen/SIRENE.
Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfăşurate, au fost aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles. Principala concluzie a celor 8 rapoarte de evaluare Schengen a fost că România este pregătită să adere la spaţiul Schengen.
Concluziile Consiliului din 9 iunie 2011 cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României şi Bulgariei pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen reprezintă documentul prin care toate statele membre au recunoscut oficial îndeplinirea condiţiilor de aderare și finalizarea procesului la nivel tehnic.
Parlamentul European, la rândul său, a avizat cu o largă majoritate proiectul de Decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria, la data de 8 iunie 2011, urmate și de alte declarații în 2022 și 2023.
Ultimul pas prevăzut de legislaţia europeană înainte de aderarea la spaţiul Schengen este adoptarea Deciziei de aplicare integrală a acquis-ului Schengen (în scopul eliminării controalelor la frontierele interne), care trebuie votată în unanimitate de statele membre.
După finalizarea procesului de evaluare Schengen, dosarul Schengen a intrat în faza strict politică.
Din septembrie 2011, proiectul Deciziei de aplicare integrală a acquis-ului Schengen a fost inclus pe agendele provizorii ale Consiliului JAI în repetate rânduri, în general subiectul fiind eliminat din faza de pregătire, în Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER), ca urmare a semnalelor negative primite din partea unora dintre statele membre (în special Olanda, Finlanda, Germania și Franța).
Motivele respingerii constante a discuțiilor pe acest dosar au ținut în trecut de aspecte de politică internă (procese electorale) sau de conexarea aderării la Spațiul Schengen cu Mecanismul de Cooperare și Verificare, de invocate abuzuri ale sistemelor sociale din statele membre de către unii cetățeni români, migrația la nivel european, necesitatea finalizării unor dosare europene sau a reformării spațiului Schengen etc., toate acestea fiind aspecte externe condițiilor de aderare la Schengen.
Pentru deblocarea dosarului aderării, în contextul revizuirii cadrului legal european în materia mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen (Regulamentul nr. 2022/922), România a prezentat o Declarație Comună cu Bulgaria, la data de 2 martie 2022, prin care s-a angajat să invite o echipe de experți, coordonată de Comisia Europeană, care să se asigure de aplicarea în continuare a cerințelor Schengen, cu accent pe domeniile frontierelor și cooperării polițienești.
Astfel, în perioada 9-12 octombrie 2022, o echipă coordonată de Comisia Europeană, compusă din 25 de membri, experți ai statelor membre, reprezentanți ai Comisiei și a trei agenții europene- Frontex, Europol și FRA – a desfășurat vizita în România, pentru a constata modul de aplicare a celor mai recente piese ale acquis-ului Schengen în România în toate domeniile relevante Schengen (frontiere, cooperare polițienească, returnare, inclusiv aspecte privind SIS, VIS și politica de vize, precum și aspecte transversale legate de protecția datelor, drepturi fundamentale și funcționarea autorităților). O vizită suplimentară a fost organizată în perioada 15-18 noiembrie 2022, în domeniile cooperare judiciară, politica de vize și protecția datelor.
Deși inițial domeniile vizate au fost managementului frontierelor externe și cooperare polițienească, la insistențele Olandei, domeniul exercițiului a fost extins pentru a acoperi și domeniul returnare, SIS, VIS și politica de vize în legătură cu cele două domenii principale, precum și aspecte transversale precum protecția datelor personale, drepturi fundamentale, funcționarea autorităților.
Toate vizitele voluntare derulate în 2022 au concluzionat că atât România, cât și Bulgaria continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen.
În data de 8 decembrie 2022, Decizia de aplicare integrală a acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și România a fost supusă votului, pentru prima dată de la încheierea vizitelor de evaluare derulate în perioada 2009-2010.
Cu toate acestea, ca urmare a voturilor negative exprimate de Austria și Regatul Țărilor de Jos, nu s-a obținut unanimitatea necesară, Austria motivându-și votul negativ prin faptul că spațiul Schengen (din care România nu făcea parte la acea dată) nu funcționează și, prin urmare, nu poate fi extins până când nu se rezolvă problemele legate de migrație și azil. Ministrul olandez a menționat în reuniune că votul Regatului Țărilor de Jos ar fi fost îndreptat împotriva Bulgariei, dar impactul s-a răsfrânt asupra ambelor state, din cauza cuplării celor două țări în procesul de aderare.
În urma votului din decembrie 2022, pentru o perioadă de câteva luni de zile, procesul a stagnat sub multiple aspecte, de la schimbul de date dintre MAI român și MAI austriac și până la dialogul diplomatic și instituțional pe acest subiect dintre București și Viena.
MAI român a relansat și resetat dialogul cu MAI austriac odată cu întâlnirea dintre conducerile celor două ministere din 23 august 2023 de la Viena.
Am propus, cu acea ocazie, părții austriece, să înlocuim dialogul steril axat pe blamări reciproce, pe de o parte legate de migrație ilegală, pe de altă parte de arbitrariul veto-ului la extinderea Spațiului Schengen, cu o matrice constructivistă, care să pună accentul pe interesul comun în combaterea migrației ilegale, cooperare polițienească în combaterea migrației ilegale, reforma cadrului legislativ european pentru migrație și azil.
În același timp, am insistat în dialogul cu partea austriacă pe interesele economice comune ale celor două țări legate de investițiile austriece în România, dar și pe aportul cetățenilor români rezidenți în Austria la economia țării gazdă.
Conducerea MAI austriac a „ridicat mânușa” acestei provocări de a reseta întreg „jocul” și treptat, între ministerele noastre s-a ajuns la încredere și colaborare, inclusiv la nivelul Consiliului JAI, care au permis acumularea de progrese treptate, până la degajarea unui acord politic privind ceea ce s-a numit „Air Schengen” și, ulterior, „Sea Schengen”, în luna decembrie a anului trecut.
Un pas esențial în acest parcurs l-a constituit trilaterala ministerială România-Bulgaria-Austria de la Brdo, Ljubljana, Slovenia, din 10 decembrie 2023, când negocierile, intrate la un moment dat în impas, au degajat, în final, pe baza diligențelor părții române, care a mediat inclusiv între partea austriacă și cea bulgară, un acord politic, ulterior concretizat în Decizia Consiliului din decembrie 2023.
Quo vadis?
Fără îndoială, acest proces este ireversibil și se va finaliza cu extinderea acquis-ului Schengen pentru România și Bulgaria și la frontierele terestre.
Acest parcurs are ca bornă inevitabilă buna funcționare a Deciziei Consiliului din decembrie 2023 privind frontierele aeriene și maritime, menținerea unui nivel corespunzător în protejarea frontierelor, combaterea migrației ilegale și a traficului de persoane, în lunile următoare intrării în vigoare a sus menționatei decizii, respectiv 31 martie anul curent.
Pentru noi, acest proces trebuie finalizat în anul 2024 cu extinderea acquis-ului Schengen cu frontierele terestre.
Pentru realizarea acestui obiectiv desfășurăm și vom desfășura o activitate politico-diplomatică și instituțională permanentă la nivelul MAI, până la realizarea obiectivului extinderii acquis-ului Schengen și la frontierele terestre ale României (și Bulgariei).
MAI român lucrează constant, zilnic, pe baza unui plan concret, pentru realizarea tuturor obligațiilor MAI care decurg din aplicarea Deciziei Consiliului din decembrie 2023 privind „Air Schengen” și „Sea Schengen” și ținem constant legătura cu miniștrii europeni, comisarul european și agențiile europene Frontex, Europol și altele. MAI român este în grafic cu toate operațiunile care îi incumbă în această privință și a semnalat tuturor instituțiilor și autorităților române implicate necesitatea de a fi pregătite pentru momentul 31.03.2023, spre exemplu, consiliilor județene care au în administrare aeroporturi.
Cu loialitate instituțională, MAI român rămâne deschis pentru a sprijini cu expertiza și informațiile deținute orice demers al autorităților române pentru aplicarea cu succes a Deciziei Consiliului din decembrie 2023 privind extinderea Spațiului Schengen.
În același timp, ne vom continua planurile de combatere a migrației ilegale, traficului de persoane și de droguri și a criminalității organizate.
Colaborăm foarte bine cu MAI austriac și MAI bulgar, precum și cu Comisia Europeană, Frontex și Europol.
În 2023 am construit formate eficiente de lucru la nivel european bilateral și multilateral pentru Schengen și le dezvoltăm permanent.
Această abordare constructivă și creativă s-a demonstrat a fi corectă și vom continua pe această cale.