Buna legiferare și debirocratizarea – două obiective „rulate” de toate guvernările și rămase în zare precum Fata Morgana.
Poate acum, când Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2021 (intitulat ”O Uniune a vitalității într-o lume fragilă”) cuprinde un pasaj special dedicat bunei legiferări, Guvernul PNL-USR-UDMR să facă pași concreți spre acest obiectiv. După cum se arată în documentul citat al Comisiei Europene, legiferarea trebuie abordată pe baza ”principiului numărului constant. Astfel se va asigura faptul că sarcinile administrative nou-introduse sunt contrabalansate prin degrevarea cetățenilor și a întreprinderilor de sarcini echivalente la nivelul UE, în același domeniu de politică.”
Aceasta înseamnă implicit o dereglementare a fiecărui domeniu în parte, abrogarea acelor prevederi inutile, paralele sau pur și simplu greșit redactate sau orientate.
În general, Guvernele și Parlamentele se grăbesc să legifereze. Poate avem în premieră și un efort de dereglementare. Mai puține legi, mai puține reguli, mai puțină birocrație, ar favoriza afacerile și comerțul, inovația și competiția corectă, ar elimina un factor favorizant pentru corupție și practici de tip ”red carpet”.
De unde ar putea începe Guvernul Cîțu această treabă? De exemplu, de la un Memorandum aprobat de Guvernul Boc în 2011 (dacă nu mă înșeală memoria), propus de Ministerul Justiției, prin care fiecare minister era chemat să inventarieze/ evalueze legislația din propriul domeniu și să identifice acele norme care se cer abrogate.
Premierul Cîțu s-a revendicat întodeauna de dreapta, liberal, aproape libertarian uneori. Ce-ar fi ca, în spiritul documentului Comisiei Europene, să impună un principiu: pentru fiecare nouă reglementare propusă de un minister, să se propună pentru abrogare două reglementări?
Ar folosi tuturor, cetățeni, antreprenori, companii, iar administrația ar fi mai puțin birocratică și Justiția ar găsi mai repede Dreptatea în procese.