Moderator: Mihai Gâdea
Invitat în platou: Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne
Moderator: În studioul nostru, în acest moment, se află viceprim ministrul Guvernului României și ministru de Interne, domnul Cătălin Predoiu. Bună seara!
Cătălin Predoiu: Bună seara!
Moderator: Mulțumesc tare mult că ați venit în această seară.
Cătălin Predoiu: Mulțumesc și eu pentru invitație.
Moderator: Vreau să vorbim despre mai multe subiecte. Despre cel mai mare succes pe care România l-a avut în ultima vreme s-a vorbit joi, și apoi, sigur, că am trecut la alte probleme. Însă aceea este o reușită importantă despre care vreau să vorbim în seara asta și despre ce înseamnă, de fapt, această reușită. Dar înainte de toate, pentru că este breaking news-ul momentului, avem declarația Comisiei de politică externă a senatului Statelor Unite, care vine și spune foarte clar, deci declarație bipartizană, republicani și democrați, în care vin și spun așa: atacul lui Vladimir Putin asupra legilor din România este încă un exemplu al războiului hibrid pe care îl poartă asupra aliaților și partenerilor noștri. Declarația este una de susținere totală pentru România și de condamnare a ceea ce a făcut Rusia în România. Cum vedeți această declarație, domnule viceprim-ministru?
Cătălin Predoiu: Înainte de a comenta această declarație, cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să mă adresez cetățenilor români care împărtășesc, cumva, sau au împărtășit la vot opțiunea domnului Georgescu. Și aș vrea să le spun că nimic din tot ce se dezbate și la televiziunea dumneavoastră și în societate, în general, nu este împotriva lor. Este pentru ei, este pentru buna informare a publicului, este pentru adevăr, pentru egalitate de șanse într-o competiție electorală, este pentru sănătatea democrației românești. Eu mi-aș dori foarte mult ca toți acești cetățeni care și-au manifestat o nemulțumire, nefericire alții, în orice caz, o reacție critică la adresa modului în care au fost conduse unele aspecte ale treburilor publice din țara noastră trebuie înțeleși. Trebuie discutat cu dânșii și trebuie să le spunem acest lucru direct. Nu e nimic îndreptat împotriva lor. Nu este vorba de opțiunea lor. Nu este vorba de preferințele domniilor lor și nu este vorba de modul în care înțeleg dânșii să-și exercite în viitoarele alegeri dreptul la vot. Ci este vorba de a ne continua un drum câștigat cu greu, început prin jertfe în revoluție și construit treptat, cu foarte multe eforturi, cu multe sacrificii. Adică un drum către o societate deschisă, o societate în care să nu existe violență, o societate în care să nu existe amenințări, o societate în care să respecți legea, să respecți ceea ce decid instituțiile, formate la rândul lor democratic. O societate în care să ne ascultăm unii pe alții și în care să ne servim cu adevărat interesele naționale, nu prin fraze patriotarde, ci prin fapte concrete. Despre asta este vorba cred în aceste zile și sper ca acest mesaj să ajungă la dânșii.
Moderator: E important și modul în care dumneavoastră puneți problema. Într-un moment în care societatea este divizată este important ca oamenii aceștia să simtă că sunt ascultați.
Cătălin Predoiu: Sunt cetățenii noștri, îi respectăm, îi ascultăm.
Moderator: Fără îndoială.
Cătălin Predoiu: Și ceea ce facem cu toții și de o parte a unei opinii și de partea alteia este să aducem la lumină anumite fapte și împrejurări, care nu au fost cunoscute și care trebuie cunoscute în vederea exercitării unui drept la vot în cunoștință de cauză, în condiții de competiție egală, onestă și corectă. Iar declarația pe care ați evocat-o dumneavoastră în debutul emisiunii nu vine decât să confirme faptul că în România s-au petrecut acțiuni de destabilizare, acțiuni de atac asimetric, acțiuni de manipulare a informațiilor care parvin cetățenilor, electoratului, și pe cale de consecință de mistificare, de falsificare, de inducere în eroare a opțiunilor și a voinței naționale, exercitate prin vot. Prin urmare, ceea ce confirmă această declarație a Comisiei pentru politică externă a Senatului Statelor Unite nu este altceva decât ceea ce instituțiile statului român, la un anumit moment, au constatat și au comunicat poporului, făcând un gest fără precedent. Publicarea pe site-ul Consiliului Suprem de Apărare a Țării a unor documente care vizau aceste atacuri asimetrice este un gest fără precedent.
Moderator: Atacul s-a oprit sau este în desfășurare?
Cătălin Predoiu: Cel puțin anumite forme sunt în desfășurare.
Moderator: Puteți să ne spuneți care sunt în desfășurare?
Cătălin Predoiu: Toate acțiunile astea de destabilizare. De exemplu, declarația pe care am văzut-o mai devreme este un atac nedemocratic la o instituție a statului român, față de care poți să ai mulțumiri sau nemulțumiri. Dar nu este tolerat să ameninți un judecător. Hai să ne gândim cine amenință judecători sau cine a amenințat judecători de-a lungul istoriei. Fie oameni politici de orientare și practică totalitară, de diverse nuanțe fascistoide, staliniste, fie mafioții. Ei, de regulă, atacă judecătorii și amenință judecătorii și nu numai judecători. Deci și unii și ceilalți sunt oameni care au o problemă cu ordinea democratică. Au o problemă cu ADN-ul societății. Este o formă de destabilizare.
De mult eu n-am mai auzit, și o spun și ca fost ministru al Justiției. Una e să critici, poți să fii de acord sau poate să nu fii de acord cu ceva. Poți să ataci legal, ai cale procedurală și domnia sa a făcut asta, este dreptul domniei sale să se adreseze justiției. Și alta e să ameninți judecătorul. Păi, cum citește acum judecătorul în fața căruia s-a dus domnul respectiv cu o plângere astăzi. Cum citește plângerea? Pentru că, atenție, atacul este bidirecțional. Atac direct, explicit, la judecătorii Curții Constituționale. Dar să nu uităm că la ora la care vorbim, mă rog, de mâine încolo, un alt judecător, alt Complet se uită și analizează o cerere în justiție formulată de cel care a inițiat atacul. Păi, indirect, atacul e și la acel judecător. Pot să am eu garanția și încrederea că dânsul nu e presat de o astfel de declarație? Nu se simte amenințat? Mă gîndesc și la Consiliul Superior al Magistraturii dacă vede aceste declarații și dacă reacționează. Pentru că e adevărat, au fost despre Curtea Constituțională, dar un judecător e un judecător și constituțional și de instanțe de drept comun și la ora aceasta avem proceduri în desfășurare. M-ați întrebat ce tipuri sau ce forme de manifestare a acestei destabilizări. Iată una dintre ele! Altele, amenințările cu violența care abundă pe TikTok din partea unor susținători declarați ai domnului, care incită la astfel de…
Moderator: O să vă rog să vorbim despre asta în seara asta. Eu în seara asta, în mod special, vă invitasem să vorbim despre succesul în Schengen. Schengen este un uriaș succes pentru România și știu, în momentul de față nu e niciun fel de dubiu, ați jucat un rol foarte important, vital, cheie. Mulți, în acest moment, vorbind despre calitățile dumneavoastră de a negocia într-o speță extrem de importantă pentru România, dar vorbim imediat despre asta. Haideți să ne oprim la acest moment pentru că eu n-am trăit niciodată, și am trăit multe momente tensionate în societatea românească, momente în care societatea era divizată. Dar, în momentul în care ai o platformă în care amenințările cu moartea, cu violul, cu te mai miri ce, lucruri de neimaginat, ele abundă, deci una după cealaltă, una după cealaltă, TikTok-ul nu ia niciun fel de măsură în a le bloca. O să vă arăt inclusiv cei care au fost aduși astăzi, unul dintre dintre acești interlopi, este interlop, susținător al domnului Georgescu, are un istoric al amenințărilor. Și acum sigur că nu e doar vinovat TikTok-ul că nu-i banează pe ăștia. Problema este procurori în țara asta mai avem? Procurorii, în momentul de față, înțeleg cam ce moment trăim noi? Și o să vă dau și exemplu. Haideți să vedem audierile de astăzi și să vedem cine este personajul care astăzi ajuns la audieri, ce trecut are. Trafic de droguri, susținătorul lui Georgescu, trafic de droguri, a fost în închisoare pentru ceva puțin important. Traficul de droguri i s-a închis, fiind elemente clare că e traficant. 2. amenință în mod repetat că le omoară pe unele dintre colegele sale și amenință public. Multe dosare penale care se închid minune a fost la pușcărie pentru ceva minor. Haideți să vedem materialul și să discutăm un pic despre această problemă, pentru că ce cred eu că este foarte important în a ne uita la această speță… Haideți să vedem unul dintre interlopii de astăzi audiați.
Este prezentat un material cu imaginile filmate azi la audieri, precum si imagini de pe TikTok cu o persoană care aduce amenințări unor alte persoane.
Moderator: Acest infractor are multe acuzații, trafic de droguri, șantaj, amenințare, bătăi și alte violențe și așa mai departe. Și, din 2017 nu pățește nimic. Sunteți om de drept, sunteți ministru de interne, viceprim-ministru. Cum e posibil? Sigur, el e și susținător al lui Georgescu. Cum e posibil ca un individ de felul ăsta să fie în libertate?
Cătălin Predoiu: Este posibil pentru că nu s-a dat atenție suficientă acestui tip de…
Moderator: Haideți să le dăm atenție!
Cătălin Predoiu: Categoric, trebuie dată atenție și abordat acest fenomen cu alt tip de vigoare juridică, să spun așa. Am încredere în procurori. Cred că mulți ne-am sau și-au învățat lecțiile în aceste zile. Toți trebuie să învățăm câte ceva după aceste săptămâni. Dar, am încredere că lucrurile… Democrația e un sistem care se perfecționează din experiență în experiență. Asta e o dată. Doi la mână. Se observă cu ochiul liber o paralelă. Mai devreme ați difuzat imaginile unui domn care a amenințat judecătorii de la Curtea Constituțională, un domn care se dorește președintele României. Vrea să ne reprezinte și pe mine și pe dumneavoastră și pe cei de pe ecran, poate. Și apoi amenințările cetățeanului care nu făcea decât să imite acest tip de comportament. Iată primul efect al unei abordări de tip violent în gândire, în mentalitate și în limbaj. De tipul unor societăți pe care le credeam de mult lăsate în lada de gunoi a istoriei și unde nu vrem să ne întoarcem. Trei la mână. Plecând de la această paralelă între discursul domnului Georgescu de amenințare la adresa judecătorilor Curții Constituționale și nu numai, că au mai fost astfel de nuanțe în unele discursuri anterioare, și ce vedem în unele imagini de pe TikTok, eu cred că sunt îndreptățit ca cetățean, ca cetățean fără niciun fel de funcție luată în considerare, să-i cer domnului Georgescu să se poziționeze față de acest domn care amenință pe ecran semeni de ai lor. Să spună ce părere are. Le vrea sprijinul? Îi încurajează? Îi sprijină pe ei?
Moderator: A spus foarte clar! Este foarte bucuros că este susținut de interlopi, a spus asta într-o emisiune.
Cătălin Predoiu: Atunci lucrurile sunt foarte clare și iată de ce e bună această dezbatere, pentru că e bine să înțelegem cu toții. Sunt candidați care discută despre pace și ne propun pace, dar în secunda următoare ne duc către război, către un război social, către violențe în societate. Noi am scăpat de aceste violențe. Fac o scurtă paranteză. Îmi aduc aminte într-una din primele întâlniri pe care le-am avut la Bruxelles, când am început să călătoresc ca ministru, îmi spunea un oficial de acolo, de la Bruxelles, ce mare pas înainte a făcut România după intrarea în Uniunea Europeană, pentru că toate tensiunile politice, dezbaterile politice, luptele politice s-au transferat din stradă în sălile de conferință, în Parlament, în Guvern, în sediile de partid, în studiourile de televiziune, folosind ideea, discursul, limbajul. Adică instrumentele societății civilizate. Nu bâta, pistolul, cuțitul, violența, amenințarea, teroarea. Vrem să ne întoarcem la o astfel de societate? Să ne aducem aminte ce se întâmpla pe străzile Bucureștiului în anii ‘90 și nu numai pe străzile Bucureștiului, de Costești și toate celelalte violențe în masă structurale, promovate, propagate de lideri politici? Asta nu este politică, asta este întoarcere în comuna primitivă a politicii. Ori de asta cred că e bine și de aceea m-am adresat în primul rând și în primul rând celor nemulțumiți pe care, repet, trebuie să-i înțelegem, trebuie să-i ascultăm, trebuie să găsim soluții întrebărilor pe care le adresează. Dar cu același curaj și hotărâre trebuie să le explicăm, nu violența este calea! Nu ura este calea! Ci, dimpotrivă, dezbaterea rațională, civilizată, bazată pe adevăr, bazată pe soluții. A învârti trei fraze despre pace, lege și suveranitatea, verticalitatea României și cu asta punct… După care să propagi în societate zeci de fraze în care direct și indirect ameninți, terorizezi, practic, psihic, instigi la violență, aperi pe cei care propagă violența, nu te delimitezi de ei, ba chiar te declari mulțumit de ei mie mi se pare nu numai condamnabil, ci periculos, unu. Și doi, implică o responsabilitate din partea tuturor și un curaj din partea tuturor.
Moderator: Domnule ministru, și mă adresez acum în calitatea dumneavoastră de ministru de Interne. Ei anunță că pe 22 decembrie o să fie votul cu toporul și instigă să se vină să se distrugă toate sediile partidelor politice, sediul Curții Constituționale și așa mai departe. Vă bucurați de un uriaș prestigiu, mai ales după momentul acesta în care ați rezolvat o problemă națională. Schengen este o problemă națională pe care nu au rezolvat-o toți în acești ani de zile. Ați rezolvat-o dumneavoastră.
Cătălin Predoiu: Nu numai eu.
Moderator: O să ne explicați. Însă cred că în momentul de față, la aceste violențe, și multă lume se uită înspre dumneavoastră cu speranță, cu încredere, dar și cu teamă la ceea ce se întâmplă. Cred că ministrul de Interne și tot ceea ce reprezintă Ministerul de Interne cred că trebuie să dea un răspuns foarte ferm și foarte clar acelora care vor să transforme România într-o… nu știu ce să-i spun… într-un cimitir, că îi amenință cu cimitirul, cu moartea, cu… Care este răspunsul dumneavoastră la asta?
Cătălin Predoiu: România este o țară sigură și va rămâne o țară sigură. Sigur că în ultima perioadă acest tip de manifestări par să pună în cauză acest caracter al României de stat sigur, de țară sigură, de societate pașnică. Fără îndoială că prima datorie este aceea de a preveni, dacă vreți, de a preîntâmpina astfel de fenomene, de evenimente și de a le dezamorsa cu tact. În același timp, pot să vă asigur, ca ministru de Interne, că toate structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt la datorie și au experiența necesară de a gestiona cu tact astfel de tentative de tulburarea ordinii și a liniștii publice.
Moderator: Sunt monitorizate aceste grupuri de interlopi?
Cătălin Predoiu: Fără îndoială sunt monitorizate și sunt și luate măsuri procedurale, acolo unde au fost cazuri manifeste de încărcare a legii. Sunt în jur de 40 de dosare penale deja instrumentate de polițiști și deferite procurorului, sunt în anchetă la procuror. Ori de câte ori vor apare astfel de cazuri, Poliția va reacționa. Sunt convins, pe bază de rezultat în teren, că și Parchetele vor reacționa, reacționează de altfel, la ora la care vorbim. Sigur că anchetele acestea nu se pot face bătând din palme tocmai și asta demonstrează că se lucrează profesionist, pe bază de legi democratice, nu trăim în dictatură să se rezolve un dosar penal de la o zi la alta fără să strângă toate probele necesare.
Dar pe de altă parte, închei acest răspuns, din nou, cu un mesaj către cetățeni, care toți au rude, au copii, au prieteni, care au trăit până acum în pace și liniște. Pace adevărată, nu cea ipocrită, propagată de către un candidat care încurajează astfel de comportamente.
Moderator: Acel candidat a spus așa…
Cătălin Predoiu: Să nu pierdem acest bun, să nu pierdem acest bun. Pacea și liniștea socială a fost câștigat cu greu în România, păstrat, cultivat și este un bun național. Pacea și liniștea socială este un bun național.
Moderator: Spune domnul Georgescu știți cum e? Am fost acuzat că mă sprijin pe foști sau mă rog, pușcăriași, interlopi. Foarte bine! Ei nu sunt oameni? Care este problema? Sunt onorat de acest lucru, să fim bine înțeleși! Este onorat și vrea să-i grațieze dacă ajunge președinte, a spus și că vrea să-i grațieze.
Cătălin Predoiu: Cuvintele spun totul. Declarația asta e mai mult decât o asumare, este un manifest. Și după părerea mea, încă o dată, nu problema susținerii unui candidat sau a altuia se pune aici. Ci problema valorilor pe care le promovează, a comportamentelor pe care le promovează și a atentatului, a atacului la un mod de viață pe care românii și l-au câștigat cu greu, în zeci de ani de zile.
Moderator: Cum de-ați reușit să rezolvați problema Schengen pe care nu am rezolvat-o nimeni? De câți ani? De 13 ani? De câți ani ne chinuim?
Cătălin Predoiu: România este gata să adere la Schengen de 14 ani, socotind și anul curent.
Moderator: 14 ani. De ce acum? Ce ați făcut acum diferit de tot ceea ce s-a făcut până acum?
Cătălin Predoiu: În primul rând încă o dată, și nu o spun de complezență, nu am rezolvat eu singur. Au fost mai multe instituții, mai mulți actori, conducători de instituții, dar și mai multe echipe care au lucrat la acest obiectiv. Știți, asta a fost o călătorie în care fiecare a trăit-o, poate, în felul lui și a avut experiențele și și-a format percepțiile despre acest dosar în funcție de interlocutorii care au fost, de acțiunile pe care le desfășura și așa mai departe. Eu pot să spun doar ce am constatat eu și colegii cu care am lucrat. Primul și primul lucru pe care l-am schimbat deliberat în modul în care abordam acest dosar a fost gândirea. Gândirea acestui dosar. Adică de la o gândire bazată pe o relație de tip acuzatorial, dacă vreți, la adresa partenerilor cu care lucram, bazată pe un fel de frustrare, legitimă de altfel, de faptul că ne îndeplineam condițiile și totuși nu reușeam să obținem acest acord. Cumva o gândire bazată pe confruntare, o confruntare diplomatică. În sensul că noi ne-am îndeplinit condițiile, automat trebuie să intrăm. Dumneavoastră ceilalți, în speță era vorba de Austria de data asta, au fost și alte state anterior, nu sunteți de acord, în general Europa nu este de acord, deci avem o problemă, aveți o problemă cu noi și așa mai departe. O cale care se dovedise a fi ineficientă, cel puțin câțiva ani de zile la rând. Și atunci am spus că această gândire e greșită și trebuie să schimbăm gândirea. Și am trecut într-un fel de dialog, de cooperare. Am schimbat gândirea de confruntare către o gândire de cooperare. Și cu asta am abordat prima întâlnire cu ministrul Karner care, știu deja acum, se aștepta la același tip de abordare. De tipul ce aveți cu noi, avem criteriile îndeplinite, Austria are o problemă și așa mai departe. Asta, deodată, a relaxat lucrurile și a canalizat energiile către altceva. Și o să spun mai la vale către ce altceva, depinde și cât timp am la dispoziție. Al doilea lucru pe care l-am schimbat a fost să mă deplasez de la nevoile și cerințele mele, obiectivele mele tactice și să înțeleg nevoia celuilalt, a interlocutorului. Adică l-am întrebat pe domnul ministru direct, la prima întâlnire din 23 august, anul trecut, ce problemă aveți? Vreau să înțeleg în mod real problema dumneavoastră. Care este aceea? Haideți să discutăm dincolo de orice fel de fraze politice, de negociere, și-am mai departe. Vreau să înțeleg ce problemă are Austria, direct, complet adevărat, fără niciun fel de menajamente. Trei. Cum poți să cooperezi ca să rezolv și problema dumneavoastră, ca să mi-o rezolv și eu pe a mea. Și ăsta a fost începutul, dacă vreți. A fost un moment bun în care, sigur, nu puteam comunica exact ce s-a întâmplat acolo. Îmi aduc aminte că foarte mulți așteptau de la acea întâlnire să rezolvăm peste noapte. Nici nu i-am dus cu acest obiectiv acolo, eu și colegii mei. Obiectivul a fost, sigur, să ne cunoaștem și să reașezăm piesele pe tabla de șah, să jucăm un alt tip de joc în care să avem câștig și unii și ceilalți. Pentru că modul în care se juca până atunci nu era eficient. Cred că ăsta a fost, dacă vreți, un moment de mare schimbare.
Moderator: Cine sunt oamenii din echipa dumneavoastră care ați vrea să-i menționați acum, care au fost în această nouă paradigmă în care a tratat problema?
Cătălin Predoiu: I-am evocat de multe ori, o mai fac și în această seară. În primul rând, consilierul de stat Beatrice Drăghiciu, care a fost principalul meu colaborator și în dosarul Mecanismul de Cooperare și Verificare. Sarcina ei principală era de a discuta cu mine strategia de negociere și, în același timp, de a menține contactul cu cei din linia a doua a interlocutorilor, a miniștrilor, în primul rând, și a oficialilor de la Bruxelles, comisari și a mai departe. Dar și aceea de a face analiza ședințelor de negociere. Pentru că de fiecare dată după întâlniri derulam filmul pas cu pas, frază cu frază, mișcare cu mișcare, dacă vreți, până și la studiul reacțiilor interlocutorilor, pentru că și de acolo poți să tragi anumite concluzii. De exemplu, după prima întâlnire mi s-a semnalat… pentru că știți când vorbești și te gândești la ale tale, nu observi tot ce se întâmplă în jurul mesei și atunci e important ca cineva să fie și să vadă. Domnul Karner a fost foarte interesat, a ridicat din sprâncene la două elemente pe care le-am adus în discuție și atunci am știut că suntem pe o cale bună și să insistăm. Apoi secretarul de stat Cătălin Necula și directorul general Nușa Coman. Dânșii sunt foarte buni cunoscători, experți aș putea spune, în materie de proceduri Schengen și au avut rolul de a ne menține permanent în discuții în marginea acestor reglementări, de a discuta în detaliu anumite chestiuni, raportat la regulamentele Schengen. Aș vrea să-l menționez de asemenea pe inspectorul general al Poliției de Frontieră, Cornel Stoica, pentru că pe baza rezultatelor din teren ale Poliție de Frontieră ne-am construit demersul diplomatic. Și, nu în ultimul rând, deși nu a fost direct implicat în dosarul Schengen, un rol important l-a avut domnul secretar de stat Despescu, care a coordonat zona de siguranță și ordine publică, deci inclusiv partea de Poliție de Frontieră.
Sigur că sunt mult mai mulți care au contribuit, dar esențiali sunt aceștia pe care i-am menționat.
Moderator: Ați fost comparat, am citit un articol în weekend, cu cel care a negociat aderarea noastră la Uniunea Europeană, cu domnul profesor Pușcaș, și autorul era bucuros că, în sfârșit, iată, avem un negociator care reușește să facă lucrurile astea, care se uită la toate aspectele și reușește în așa fel să negocieze încât să rezolve o problemă națională. Ați vorbit despre cele trei niveluri, care a fost, totuși, elementul de declic, de a întoarce lucrurile în favoarea României?
Cătălin Predoiu: Prima a fost într-adevăr schimbarea acestei paradigme, cum se spune acum mai pretențios, de abordare a dosarului. Dar al doilea element important a fost să realizăm, și asta am făcut în discuțiile când gândeam strategia de dosar, am avut o discuție, așa cum spuneam, cu consilierul de stat, am realizat că nu vom putea totul dintr-o dată. Adică problema Austriei era clar una legată de migrație și de migrațiune ilegală. Dânșii aveau o adevărată spaimă, dacă îmi permiteți, de eventualitatea ca cifrele pe migrație să crească, din nou, la cotele pe care le trăiseră cu un an de zile în urmă. Și aveau o neîncredere profundă cu privire la posibilitatea noastră de a ține sub control migrația ilegală. Și atunci am realizat imediat. I-am spus domnului Karner e în regulă, vă înțeleg și eu aș simți același lucru dacă aș vedea că scap migrația de sub control. Am realizat că trebuie să lucrăm pe zona de migrație ilegală, să întărim Poliția de Frontieră, să facem o serie de lucruri acolo, pe care le-am făcut.
Moderator: Adică ați livrat niște lucruri în baza cerințelor lor, să vadă că e serioasă treaba.
Cătălin Predoiu: Da. Am plecat la acest lucru imediat, dar asta presupune timp. Au trecut cam 12-16 luni până când noi am coborât migrația cu aproximativ 80%. Ori știam, că asta am discutat în minister, și am realizat că nu se poate face peste noapte. Și atunci am spus nu putem aștepta încă 16-18 luni până când reușim să punem migrația jos, trebuie să mai facem în paralel o schimbare. Și am ajuns la concluzia că nu poate fi decât împărțirea procesului în două, că nu o să putem cu toate trei frontierele odată. M-am interesat, știam că în istoria Schengen au mai fost cazuri de țări, chiar Austria, dacă nu mă înșel, a intrat în doi pași cu frontierele, nu cu toate odată. Și atunci am sugerat interlocutorilor această variantă. Sigur, nu fără a-mi lua mandatele de acasă, de unde trebuie. Pentru că vreau să vă spun tot ce am discutat noi oriunde a fost cu mandat. Dar ce a fost interesant aici este că relația era încă destul de fragedă, să spun așa, proaspătă, încă nu era consolidată, nu era atât de sigură cum sunt acum sigur că aș putea oricând să sun la telefon și să discut o chestiune importantă. Erau de abia 3-4 luni scurse din momentul în care începusem lucrul împreună și mi-a fost cumva teamă ca să nu forțez prea mult și să provoc o reacție de respingere din partea ministrului Karner. Și atunci am luat-o puțin pe o formulă atipică și am încercat să vedem cine anume intră în anturajul politic apropiat al ministrului Karner și al cancelarului Nehammer. Și de acolo s-au transmis primele idei legate de o posibilitate de fazare.
Moderator: Parteneri de-ai noștri și de-ai lor?
Cătălin Predoiu: Oameni de ispravă care țin la relația România-Austria, n-au legătură cu statul, nu vă gândiți nici la servicii de informații sau cine știe ce conspirații. Pur și simplu sunt oameni care au vrut să ajute și România și Austria și pe care nu pot să-i menționez pentru că mi-au cerut expres de la început să nu le menționez niciodată numele, dacă situația se va rezolva, și așa mai departe și de aceea nu o să o fac. Sigur că mesajul a fost informal, de tatonare. A venit imediat înapoi un răspuns pozitiv. Și pot să spun că undeva la începutul lui noiembrie am început să văd și să vedem ușa că se întredeschide. După care au urmat, evident, abordările oficiale. Noi am știut, undeva, la sfârșitul lunii noiembrie, că de data asta oficial, dar fără să fie public, Austria ne-a transmis mesajul că e posibil să găsim o formulă de etapizare. Și apoi a fost formula oficială în Slovenia, unde am avut o conferință cu mai mulți miniștri de interne din Europa de Est. Unde am avut iar un moment crucial pentru că s-a blocat puțin discuția între Austria și Bulgaria. A fost un moment tensionat la discuții. Am intervenit, am aplanat lucrurile, s-a reluat discuția și, în final, s-a ieșit cu anunțul că va fi un Air Schengen. Și aici, dacă îmi permiteți, sau am timp de o paranteză de culoare, dacă vreți, colegii mei știu, din echipă. După ce am ieșit de la discuții, au fost trilaterale, erau mai mulți miniștri acolo, conferința mai largă, dar noi ne-am retras într-o sală Austria, România, Bulgaria, fără Comisia Europeană. Am discutat între noi și în final, după o oră și jumătate, s-a ieșit cu acest anunț va fi Air Schengen în 2023. După care ne-am deplasat cu toții la fotografia de familie și de acolo, când am coborât, l-am luat pe ministrul Karner și l-am tras un pic deoparte și i-am spus uite ce se întâmplă, de ce nu și pe mare? Ce problemă aveți? Voi nu aveți mare, nu aveți nicio problemă cu migrația, de ce numai Air Schengen? Hai să luăm și frontiera a doua, marea și vedem… Și a stat un pic, s-a gândit știi, dar n-am încă mandatul necesar să discut. Foarte bine, mergi și i-ați mandatul de la domnul Nehammer. Dar gândește-te. Între noi doi, putem avea un acord? Și îl vedeam că ezită și la un moment dat i-am spus Gerhard, haide că înghețăm aici, hai să o facem și pe asta că merge, n-are niciun sens să ne blocăm în frontiera maritimă pentru că pe voi nu vă afectează în niciun fel. Mi-a spus atunci da, dar nu știu cu Dunărea cum e. Am zis este frontieră terestră, nu se pune problema, și dacă e frontieră terestră s-ar putea să meargă. Și am bătut palma cum se spune și am intrat. Și o săptămână mai târziu s-au anunțat ambele frontiere. Asta a fost anul trecut. Anul acesta a fost un alt moment greu în vară pentru că am căpătat informații cum că s-ar dori pasul doi, dar undeva în martie 2025. Și atunci am făcut destul de multe drumuri la Viena, în primăvara și vara acestui an și am avut câteva discuții tête-à-tête și i-am explicat că este imposibil pentru noi. România nu mai poate accepta așa ceva, cu toată înțelegerea și răbdarea nu se poate. Pentru noi nu se poate acest lucru și riscăm să stricăm tot și așa mai departe. Și, mă rog, după mai multe discuții, argumente am explicat cum e și la noi că acest dosar a căpătat o dimensiune națională nu numai din prisma a ceea ce înseamnă el în sine. Ci e o chestiune de demnitate, e o chestiune, dacă vreți, de onoare, de ce nu și de sensibilitate sufletească. Am cunoscut români care spun domnule, mă doare sufletul, nu mai intrăm odată? A înțeles și de asta vreau să îi mulțumesc domnului Karner pentru că a înțeles acest lucru și a spus în regulă, dar trebuie să vorbești cu cancelarul. Cu mine e în regulă. În septembrie mi-a spus asta, o facem dar trebuie să o facem spre finalul anului, nu putem mai repede. Și atunci aici trebuie să spun că am discutat cu președintele României, am spus lucrul acesta, a avut o discuție importantă cu domnul Nehammer la precedentul Consiliu European și domnul Nehammer a spus dacă miniștrii de interne se înțeleg, e în regulă. Și atunci din nou ne-am întors la domnul Karner și dânsul a spus cred că în decembrie și am spus nu, nu putem până în decembrie, avem nevoie de ceva semne, etape, că mergem să consolidăm asta. Și așa a apărut ideea cu întâlnirea de la Budapesta. Acum astea sunt în esență. Multe lucruri s-au întâmplat pe lângă. Așa cum am spus, fiecare cunoaște drumul lui. Am văzut și declarația premierului, îi mulțumesc că m-a elogiat, îi transmit aceleași mulțumiri și laude, dacă, mă rog, un ministru își permite să laude superiorul. Dar fiecare a avut experiențele lui. Sau ministrul de Externe, de asemenea, nu vreau să… Fiecare, repet, a avut această experiență, s-a acționat pe mai multe drumuri. Asta a fost în esență experiența mea și a colegilor mei. E mai mult de spus, nu cred că aveți timp în seara asta. Sunt foarte multe lucruri de învățat, inclusiv la Consiliul JAI. Nu vreau să trec sub tăcere aportul celorlalți miniștri. Am lucrat și cu miniștri, nu am lucrat doar cu Austria, am lucrat cu toate țările Uniunii Europene. Și la Paris recent, pentru că se schimbase guvernul, nu știam cam ce poziție are, am stat cu emoții cu Olanda până… miercuri seară, între 5 și 7…
Moderator: Se rezolvă o problemă națională, o dată așa cum ați spus…
Cătălin Predoiu: Inevitabil în orice relatare de genul ăsta, inevitabil uiți câte ceva, uiți pe cineva. Eu îmi cer scuze de pe acum dacă am uitat pe cineva, dacă am uitat ceva esențial. Dar vă spun că echipa cu care am lucrat, colaboratorul principal, ceilalți din echipă, primul ministru, ministrul de Externe, președintele României au avut rol esențial. Dar, ne-au ținut spatele niște colegi formidabili în Ministerul de Interne, care au livrat în teren. Dacă nu livrau în teren…
Moderator: Nu se întâmpla nimic bun. Cred că puteți face dumneavoastră evaluările. Domnul Georgescu, de exemplu, era foarte fericit că nu suntem în Schengen. Cred că e o chestiune de demnitate, în primul rând. E o chestiune pe care… e un drept al nostru. Nu mai stau oamenii ăia în vămi simțindu-se cetățeni de categoria a doua, a treia și economic vorbind, știm foarte bine pierdeam miliarde, miliarde de euro. Și cred că această veste este una dintre cele mai importante pe care le-am avut în ultima vreme.
Cătălin Predoiu: Mai e un aspect mai important din punct de vedere politic. În momentul ăsta, integrarea este deplină.
Moderator: Abia acum.
Cătălin Predoiu: Abia acum, fără MCV și cu Schengen, da. Altfel aveam două piese lipsă de bază.
Moderator: Mulțumesc tare mult!
Cătălin Predoiu: Eu vă mulțumesc!