Emisiunea: “Jurnalul de seară”
Moderator: Cosmin Prelipceanu
Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne
Moderator: În studioul Digi 24, invitatul nostru este Cătălin Predoiu, ministrul de Interne. Bună seara, domnule ministru! O întrebare care e pe buzele tuturor după conflictul, după răfuiala, o să ne spuneți dumneavoastră cum o considerați, din Pantelimon între două clanuri, două familii. Mulți se întreabă de ce Poliția a intervenit abia după ce conflictul s-a stins, noi am considerat că de la sine, mai ales partea de la spital. Cum e pentru ministrul de Interne, ce s-a întâmplat acolo?
Cătălin Predoiu: În primul rând, m-ați întrebat cum îl consider. E o gravă încălcare a legii de către persoane care nu au avut și, probabil, că n-au nici la ora aceasta, respect pentru lege și pentru ceilalți cetățeni. În al doilea rând, cu tot respectul pentru orice opinie, sunt în dezacord cu părerea că Poliția nu a intervenit decât după ce s-a consumat acel conflict. Cred că cel mai bine aici ar fi să ne raportăm la cifre. Și cu permisiunea dumneavoastră voi face apel, pe parcursul dialogului nostru, poate că de mai multe ori la aceste cifre.
La incidentul propriu-zis Poliția a intervenit în 3 minute de la sesizare. 3 minute. La incidentul de la spital, Poliția a intervenit în 6 minute. În mai puțin de 30 de minute erau desfășurați sute de polițiști și jandarmi pe raza întregului județ pentru capturarea celor care au fugit de la fața locului, respectiv de la spital. În mai puțin de două zile jumătate toți trei au fost capturați. La momentul la care vorbim toți servesc legea, ca să spun așa.
Am proprietatea termenilor, cunoscând puțin, zic puțin pentru că sunt de un an și puțin ministru de Interne, situația operativă și din alte țări europene. Hai să nu spunem că nu veți găsi în Europa genul ăsta de rapiditate, de reacție. Dar vă spun că este o reacție de prim rang la nivelul polițiilor europene. Să intervii în 3 minute la un eveniment, în 6 minute, sub 10 minute în orice caz și în mai puțin de trei zile un astfel de incident grav de încălcare a legii să rezulte în capturarea tuturor, în aplicarea de măsuri, sigur, în colaborare, sub coordonarea procurorilor, și ei să nu mai fie un pericol public. Eu cred că este o reacție care merită apreciată ca atare, nici aplaudată, nici lăudată, dar este o reacție în parametri, hai să spunem cel puțin normali, de intervenție la un incident public de violența și gravitatea celui pe care l-am văzut.
Încă o idee, dacă îmi permiteți. Nu e o întâmplare. Spuneam că aș apela la cifre și dacă îmi permiteți, v-aș mai da o cifră. O să vă dau și precis, vă dau aproximativ. Sunt, la ora la care vorbim, peste un milion de sesizări, 112 – SNUAU la Poliție, în acest an.
La aproximativ 80% din ele Poliția a intervenit sub 10 minute. Deci nu e o întâmplare. Sub 10 minute! La peste un milion de intervenție. Sunt peste 4500 de intervenții zilnic numai pe 112. Mai sunt altele, 1.600.000 aproximativ, tot anul, făcute din diverse surse, la care iarăși Poliția a intervenit în parametri respectivi. Deci, sub aspectul rapidității intervenției mă raportez la cifre, mă raportez la media europeană, mă raportez la factori obiectivi.
Moderator: Cele două familii care s-au războit acolo, cum vi se pare că nu au avut niciun fel de teamă de consecințele legii de prezența oamenilor legii, de existența legii.
Cătălin Predoiu: Sociologic și criminologic vorbind este demonstrat argumentat de oameni care se ocupă cu studiul criminologic: frica de lege se instalează treptat, în ani buni de zile, pe fondul unei reacții ezitante a statului. Frica de lege nu se instalează de pe o zi pe alta.
Dacă noi vrem să inversăm acest trend, trebuie să continuăm ceea ce am început. Și vom continua. Aceasta va fi reacția noastră încontinuu, pe durată nedeterminată.
De aceea am alocat resurse suplimentare, de aceea am făcut reorganizări, de aceea continuăm să integrăm toate structurile noastre într-un alt tip de filozofie a abordării unor astfel de evenimente, la acre au intervenit integrat mai multe arme, mai multe compartimente, de planuri prestabilite. Și rezultatul s-a văzut. Acum, până dispare din societatea românească fenomenul clanurilor, al grupărilor de crimă organizată va dura..
Moderator: Cât?
Cătălin Predoiu: Este o acțiune de durată. Ani de zile, cel puțin.
Moderator: Adică, mai multe generații…
Cătălin Predoiu: Am spus ani de zile. O generație înseamnă zeci de ani. Nu, dacă ne punem problema unei generații mai bine plecăm acasă. Dar ani de zile va dura, realist vorbind. Pentru că eu am aici o, dacă îmi permiteți, nu o să arăt în detaliu, dar o studiam înainte să intrăm în emisiune, din nou, am o hartă, nu o s-o arăt în detaliu, unde sunt marcate toate grupările de crimă organizată din România, pe județe.
Moderator: Culorile mai închise înseamnă că acolo sunt mai concentrate.
Cătălin Predoiu: Mai multe și mai intense ca activitate. Simplul fapt că le cunoști nu te pune neapărat în situația că automat să le poți și demantela, destructura. E o muncă pe cazuri, pe tipuri de infracțiuni, anumite operațiuni care înseamnă ani de zile.
Moderator: Dacă reprezintă un pericol, sunt un pericol public?
Cătălin Predoiu: Din nou apelăm la cifre. Aș spune că, și aici vreau să vă dau chiar cifra, dacă îmi permiteți, o cifră exactă pe acest an. Deci la ora la care vorbim, în anul 2024 au fost sesizate aproximativ 373.019 infracțiuni.
Moderator: Am sesizat bine că Bucureștiul e cel mai colorat?
Cătălin Predoiu: E unul din ele.
Moderator: Sunt cele mai multe grupări sau sunt cele mai active?
Cătălin Predoiu: E unul din ele și la capitolul numeric și activitate. Din aceste 373.019 infracțiuni, infracțiunile cu violență, criminalitate gravă cu violență sunt reprezentate de 0,1% din totalul infracțiunilor. 0,1 %. Au scăzut. Au scăzut de asemeni infracțiunile stradale. Au scăzut infracțiunile de omor. Au scăzut infracțiunile de tâlhărie.
Moderator: Prin raportarea la anul precedent.
Cătălin Predoiu: Tâlhăriiile chiar cu peste 20%. Deci, ce ne arată statistica este că strada e sigură. România e o țară sigură. Sigur că un astfel de eveniment prin violența lui…
Moderator: Doar să nu ai ghionionul să fii prin Pantelimon când familia x și familia y…
Cătălin Predoiu: De acord cu dumneavoastră.
Moderator: Se bat cu bâtele.
Cătălin Predoiu: Sunt zone de risc, e adevărat, unde trebuie să insistăm în continuare. Dar vreau să mai spun și altceva, eradicarea fenomenului de crimă organizată, de constituirea unor grupări infracționale, ține în primul rând, evident, de intervenția forței statului prin organele poliției judiciare mai departe. Dar ține și un anumit tip de intervenție a statului în zona de educație.
Moderator: La incidentul de la Parlament, incendiu într-un magazin din holul de intrare pentru turiștii, pentru vizitatorii Palatului Parlamentului, la ieșirea din clădire jandarmi, la ieșirea din Curtea Parlamentului, la gard, la poartă, jandarmii din nou. Cum vi se pare că oamenii ăștia nu au comunicat, nimeni dinăuntru nu le-au spus jandarmilor pentru că, probabil, dacă le-ar fi spus celor de la ușă, le-ar fi spus și celor de la gard că este acest individ care reprezintă un pericol. Asta e prima întrebare. Cum vi se pare că această informație nu a existat?
Cătălin Predoiu: Penntru că acolo, în acea zonă, în jurul Parlamentului și în Parlament sunt instalate dispozitive pe baza unor proceduri de lucru care se stabilesc cu Parlamentul, cu instituția Parlamentului, cu persoana juridică, Parlamentul.
Moderator: Deci angajații Parlamentului ar fi trebuit să tragă alarma, asta spuneți.
Cătălin Predoiu: Eu spun că acel dispozitiv de securitate trebuie regândit și trebuia regândit demult. Și mai spun, fără să ezit, și eu sunt membru al Parlamentului, că Poliția Română, Ministerul Afacerilor Interne, nu în mandatul meu, anterior, să știți, și-a făcut datoria, și alte instituții la fel și au semnalat că e nevoie, poate, de o revizuire a acestor proceduri. Pentru că nu poți să te duci să intri cu forța polițienească în spații din Parlament, fără să respecți anumite reguli stabilite chiar de către Parlament. Înțelegeți ce vreau să spun.
Au mai fost incidente anterioare, un turist care s-a distrat prea mult în Centrul vechi și din eroare a ajuns să doarmă în Parlament, s-a trezit a doua zi. A fost acum câțiva ani de zile și nu mai știa nici unde e, el vroia să ajungă la Marriot, a ajuns în Parlament. Au mai fost astfel de discuții, dar e nevoie de o conlucrare acolo între partea administrativă, evident, a Parlamentului, ca instituție ca persoană juridică. Nu vorbim aici de chestiuni politice, de zona strict administrativ, și Poliție, Jandarmerie, SPP, instituții ale statului care au și puterea și obligația stabilită de lege, dar în anumite condiții, să păzească un astfel de spațiu. Și sunt la curent cu faptul că o astfel de revizuire este în curs. Adică, vorbim aici…
Cătălin Predoiu: În sensul solicitat de mai multe ori de instituțiile acestea pe care le-am numit.
Moderator: Să fie o legătură între ele? Asta ne spuneți, că nu comunică?
Cătălin Predoiu: Au comunicat, dar poate că nu s-a considerat necesar să se upgradeze, să se adapteze. Actualizeze, mai românește spus, actualizeze aceste reguli de securitate în jurul Parlamentului și în Parlament în raport de noile provocări care au apărut în ultimii ani de zile, pentru că noi suntem obișnuiți cu un climat de siguranță publică și de provocări la adresa acestui climat de siguranță publică, pe niște realități de acum 10, 15 ani, da, în ultimii ani, 4, 5, 10 ani de zile, provocările acestea s-au înmulțit.
Trăim într-o lume mult mai tensionată, nu vorbesc de chestiuni mari internaționale, chiar și în societate. Au fost crize economice care s-au succedat, sunt crize sociale, s-a multiplicat mult, să spun, potențialitatea aceasta de a produce un risc la adresa siguranței publice și a siguranței celorlalți. Avem probleme în zona de educație, la nivel larg, există obiecte care pot provoca, pot fi folosite ca arme albe, la tot pasul. Există un univers întreg în aceste telefoane mobile pe care tinerii-l accesează și nu întotdeauna sunt îndrumați să o ia pe calea cea mai bună, vorbim de dark internet și așa mai departe.
Adică toate aceste riscuri au crescut. Întrebarea este, societatea în ansamblul ei, prin instituțiile democratice, a luat act de acest lucru și dacă a luat act, fiecare pe etajul lui, acordă siguranței publice și siguranței instituționale a fiecărei instituții, până la siguranța personală, atenția cuvenită?
Moderator: Concret.
Cătălin Predoiu: Dacă acordăm această atenție cuvenita, investim destul în zona asta?
Moderator: Concret, specialiștii dumneavoastră spun că ar trebui să existe un filtru o verificare, chiar la intrarea în clădire.
Cătălin Predoiu: Spun că ar trebui să ne raportăm la noile provocări. Ca dovadă.
Moderator: Domnule ministru, după 10 ore, poliția îl găsește pe individul ăsta, pe autorul acestui atac.
Cătălin Predoiu: Cred că 8 ore și ceva, dar mă rog.
Moderator: Și ne spune că e un timp record. Cei care nu au râs, au zis că e penibil. Dumneavostră ce ziceți?
Cătălin Predoiu: Hai să vedem dacă, poate e penibil, nu știu. Deci avem un cetățean, a cărei identitate este necunoscută, pleacă în oraș, într-un oraș de 2 milioane de oameni, iese din zona camerelor, iese din zona camerelor ca n-avem camere pe fiecare stradă. Camerele s-au oprit la un moment dat.
Moderator: În jurul Parlamentului sunt camere.
Cătălin Predoiu: Sunt și la un moment dat, a ieșit din raza acelor camere și dus a fost, în lumea largă, într-un oraș cu metrou, cu mijloace de transport, cu taxi, un furnicar pe străzi. Acul în carul cu fân, e o vorbă veche românească, asta a fost să găsești acul în carul cu fân, ori pe baza acelor imagini, pe analiză, care s-a făcut online pe toate sursele posibile, de a căuta și a identifica un capăt de informație care să te ducă la următorul și la următorul s-a reușit identificarea lui în câteva ore, foarte rapid, în câteva ore, de la nimic, de la o figură, da?
El nefiind în baza de date, partea de recunoaștere facială nu putea funcționa, prin urmare, totul a plecat de la o poză, de la o fotografie. Și după identificare, prin anumite analize specifice polițiștilor, prin deducție în deducție, prin scotociri, prin coroborare de informații din teren, s-a delimitat un perimetru unde a fost și găsit.
Moderator: L-au găsit. Dacă ar fi fost un criminal periculos, alta ar fi fost procedura, s-ar fi mișcat mai repede polițiștii sau aici a fost aplicată procedura standard și pentru criminal și și pentru atacatorul de la Parlament, ar fi fost aceeași variantă?
Cătălin Predoiu: Domnule Prelipceanu, noi vorbim acum, post factum, nu știm despre cine a fost vorba, dar în primă fază noi ne-am pus problema și că este un criminal periculos. Făcuse un act de mare periculozitate îl comisese în, e adevărat într-un spațiu public, într-un magazin, dar în Parlament, deci nivelul de îndrăzneală de, hai să spunem hiperactivitate infracțională, ridicat.
Puteai să iei în calcul orice, de la faptul că are arme albe până la faptul că are arme de foc, că nu e în deplinătatea facultăților mintale, că poate comite orice. Deci de la asta s-a plecat. După aceea s-a constatat că numai anumite ipoteze au fost verificate și, din fericire, cealaltă nu, e altceva, dar în niciun caz nu s-a tratat cu neglijență acest caz. Deci, fiecare trage concluzia, dacă e vorba de o performanță penibilă sau nu. Părerea mea e că nu.
Moderator: 75 de butoaie cu piure de fructe în care erau puse droguri, cocaină și polițiștii noștri află că există acest transport, el traversează România de la Constanța.
Cătălin Predoiu: Nu află.
Moderator: Când au aflat?
Cătălin Predoiu: Nu află. Fac o analiză de risc. Deci, totul a plecat de la o analiză de risc, pentru că noi, cum am spus și astăzi la guvern, lucrăm structurat.
Sigur căutăm și informații și nu le căutăm, avem și nu numai că le cautăm avem mecanisme structurate prin care căutăm să primim informații, colaborăm cu alte poliții, cu alte instituții ale statului.
Moderator: Află că există această posibilitate.
Cătălin Predoiu: Dar în acest caz a fost o analiză de risc, adică s-a studiat tranzacția și de către specialiști din Poliție și de către specialiști de la Vamă și ulterior s-a tras concluzia că ceva ar putea fi în neregulă și abia după aceea au plecat la operațiuni.
Moderator: Și au oprit transportul și au început să foreze butoaiele alea abia când au fost siguri?
Cătălin Predoiu: L-au urmărit, l-au punctat, l-au urmărit până în momentul în care au văzut că se îndreaptă în afara țării și atunci riscul de a-l pierde dincolo de graniță era semnificativ. Și atunci au procedat.
Moderator: Patru au rămas în România?
Cătălin Predoiu: Poftiți?
Moderator: Patru au rămas, ar fi rămas în România? Patru dintre cele 75 de butoaie erau pentru România. Înțeleg că ăsta era prețul plătit pentru cei doi care au organizat transportul?
Cătălin Predoiu: E o cauză în curs acolo, mai multe detalii nu pot să dau. E cauză care e instrumentatp la acest moment, dar tot ce pot să spun este că s-a lucrat foarte bine și s-a lucrat integral și cu procurorii și cu armele pe orizontala a Ministerului de Interne și, de asemenea, vreau să subliniez nu este o întâmplare, nu este o întâmplare.
Se lucrează structurat de luni de zile, pe direcții de acțiune clare și antidrog și anticrimă organizată.
Dacă îmi permiteți, aș mai da și aici, poate puțin mai târziu, câteva cifre care să dea o imagine despre volumul de muncă cu care acești oameni se confruntă.
Moderator: Destinatarul acestei cantități importante de cocaină ar fi fost Olanda. Olanda este o țară care are porturi. De ce ceva pentru Olanda intrat prin România?
Cătălin Predoiu: Se întâmplă și invers în primul rând și pot să vă spun că la nivel european, problema penetrării porturilor olandeze, belgiene și în alte țări europene este una recunoscută.
E recunoscută deschis și de autoritățile țărilor respective și de Europol și de Consiliu JAI și așa mai departe. De aceea, s-a procedat la un soi de platformă, o alianță a porturilor în care a intrat și Portul Constanța, care să combine eforturile ale Poliției, ale serviciilor de informații, ale autorităților portuare, astfel încât să putem combate mai bine traficul de droguri.
Deci, nu-i vorba că doar de aici pleacă spre Olanda, pleacă și dinspre Olanda spre Europa. De ce? Pentru că este o piață acolo.
Moderator: Pentru că este o piață în Olanda?
Cătălin Predoiu: Pentru că este o piață, este o piață imensă.
Moderator: Dar nu cumva e favorizată ruta prin România pentru că aici…
Cătălin Predoiu: Toate rutele sunt folosite…
Moderator: Pentru că aici autoritățile sunt mai slabe?
Cătălin Predoiu: Nu, știu că e tentantă această teză, dar eu pot să vă spun că în altă parte nu sunt mai tari decât aici. Flagelul drogurilor a lovit cumplit Europa. Cumplit, devastator pot să spun chiar că în Vestul Europei, mult mai grav decât ce se întâmplă în România, mult mai grav.
O să mai spun și altceva. Aceste tipuri de operațiuni, cum spuneam, nu sunt întâmplări și nici izolate. Eu pot să vă dau câteva cifre imediat, care vă arată că avem de a face cu mai multe tipuri de operațiuni de genul ăsta.
Moderator: Câte droguri au fost capturate în Portul Constanța, după pandemie, până acum?
Cătălin Predoiu: Să vă dau dintre cele mai mari 2,4 tone țară de proveniență Columbia, 1,7 tone cocaină și primul caz și în al doilea din Brazilia. 1480 kg hașiș, 700 kg captagon proveniență Siria, 1,5 tone heroină proveniență Iran, 24 de tone pământ amestecat cu cocaină Columbia, 186 kg din Iran, 231.000 de pastile extazy Olanda, țară de proveniență, 7 tone, substanțe dopante cu grad de mare risc steroizi anabolizante, țară de proveniență România, 16 tone deci fabrica clandestină din Argeș desființată tot în anul acesta.
Moderator: Acuma ne spuneți capturile pe teritoriul României?
Cătălin Predoiu: Da, astea sunt capturi pe care le-am făcut.
Moderator: Curiozitatea era câte capturi au fost făcute la Constanța, în port?
Cătălin Predoiu: Ce v-am spus mai dinainte, mai puțin Argeș unde am desființat o fabrică, sunt din Portul Constanța.
Moderator: Toate veneau din țările despre care vorbiți? Când au fost făcute capturile acestea ?
Cătălin Predoiu: 2024, 2023, 2021 și sunt mai multe și vreau să vă mai spun și altceva despre multe dintre ele.
Moderator: Este un nivel pentru dumneavoastră satisfăcător?
Cătălin Predoiu: Nu am spus asta.
Moderator: Pentru activitatea polițiștilor de Frontieră?
Cătălin Predoiu: Eu spun că este un nivel care indică faptul că atât în România, cât și în Europa există o presiune imensă privind traficul de droguri și consumul de droguri. Că este o problemă europeană pe care alte țări din Europa o stăpânesc mai puțin fericit decât reușim noi să facem aici, o spun fără ezitare.
Moderator: E favorizată România din motive pe care le-am enunțat mai devreme?
Cătălin Predoiu: Înțeleg unde bateți, nu e România veriga slabă a Europei în materie de droguri.
Moderator: Intră mai multe prin Bulgaria atunci?
Cătălin Predoiu: Intră mai multe prin Vestul Europei. Pentru că porturile sunt mai mari și activitatea e mai mare acolo și piața este mai mare. Ăsta este adevărul, am citit recent un raport al Europol ne-a prezentat de fapt șefa Europol la precedentul Consiliul JAI de la Budapesta.
În Europa funcționează aproximativ 821 de rețele mari de crimă organizată cu grad înalt de periculozitate, 821 de rețele care înrolează 25.000 de membri.
Vorbim de 821 de mafii, 25.000 de soldați care trafică, distribuie, comit violență, asasinează pun bombe, atacă forțele de ordine.
Dau două exemple doar, anul trecut într-o țară din Vestul Europei ne-am confruntat, spuneam, pentru că e un spațiu comun de siguranță și justiție, 660 de explozii asociate traficului de droguri, deci vorbim de o țară europeană în Vestul Europei, unde au avut loc anul trecut peste 600 de explozii mici sau mari asociate traficului de droguri.
O altă țară europeană s-a confruntat cu peste 60 de crime asociate traficului de droguri și atunci vă întreb: vi se pare că țara noastră e puțin mai sigură? Eu cred că da!
Moderator: M-aș întoarce puțin la cifrele pe care ni l-ați oferit că e ceva ce nu se potrivește o știre g4media din septembrie 2023 spunea așa: în Portul Constanța nu a mai fost depistată nicio captură de droguri începând cu anul 2021 și erau informații furnizate de Inspectoratul General de Poliție pentru g4media.
Cătălin Predoiu: În decembrie, nu cred că era 31 decembrie ora 00.00.
Moderator: Între 2021 și septembrie 2023.
Cătălin Predoiu: Eu vă pun oficial la dispoziție acest lucru.
Moderator: Tot ce ne-ați spus dvs este după septembrie 2023?
Cătălin Predoiu: 2023 v-am dat exemplu cele 231.997 pastile Ecstacy țara de proveniență Olanda. V-am dat exemple din 2024, am dat exemple din 2021. Mai avem și din 2020 și 2016, 2017.
Ce vreau să spun este următorul lucru, deci, practic, în 2024 este un singur transport și unul pe sfârșit de 2023.
Moderator: Deci, practic, în 2024 este un singur transport și unul pe sfârșit de 2023.
Cătălin Predoiu: Sunt mai multe transporturi despre care putem vorbi, altele de care nu putem vorbi. Sunt și operațiuni pe care noi le derulăm cooperare cu alte poliții care se finalizează în alte state europene. Le vedeți la televizor, le poate vedea g4media, în Spania, în Olanda, în Germania. În acele echipe de polițiști lucrează și polițiștii noștri.
Moderator: Întrebarea este, de fapt, Poliția noastră de Frontieră la Constanța funcționează cu o captură pe an? În anii în care funcționează cu capturi, că sunt ani în care nu capturează nimic!
Cătălin Predoiu: Nu funcționează cu o captură pe an, funcționează mai multe captur pentru că ele nu se fac toate doar în portul Constanța. Sunt cantități pe care le urmărim, altele se desfac în țară, le capturăm în țară, altele se desfac în străinătate, le capturează acolo colegii noștri, pe baza informațiilor pe care le dăm noi. Sigur că dacă vrem să demonstrăm neapărat că Poliția nu face nimic și nu e vorba doar de Poliția de Frontieră aici.
Moderator: Acum, o captură nu e chiar nimic. O captură e o captură!
Cătălin Predoiu: Bun. Vreți să le socotim pe toate, le adunăm pe toate unde avem noi cooperare polițienească internațională și le înșirăm și veți vedea că nu e vorba doar de o singură captură. Și pentru că această luptă nu se cantonează doar în portul Constanța, doar în Anvers sau în Rotterdam. Această luptă se duce în rețea, pentru că și traficul de droguri se duce în rețea. Și este pueril și copilăresc să abordezi acest fenomen care se desfășoară în rețea, nu numai în Europa, ci global, am explicat, prin 821 de mari rețele de crimă organizată, plecând de la inventarierea bețe de chibrit… câte capturi se fac doar în portul Constanța. Deci problema e mult mai complexă.
Da, faptul că se poate face mai mult, eu sunt primul care am spus-o! Eu sunt primul care am spus-o dintre noi doi la această masă, dacă îmi permiteți. Accept acest lucru. Că vom continua, vom continua. Că paza porturilor trebuie revăzută și nu ține de Poliție și nici de Jandarmerie, că sunt legi care organizează paza porturilor și că ele trebuiesc revizuite. Că acele companii private, care păzesc porturile, ar trebui avizate și acreditate până la nivel de angajat de către Poliție, ca să nu avem breșe în companiile de pază a porturilor. Că administrația porturilor trebuie la rândul ei menținută la rândul ei la un nivel de integritate înalt, sunt toate lucruri valabile. Și eu sunt de acord că trebuie să continuăm această activitate și că nu trebuie să fie niciodată mulțumiti. Tot ce am vrut să spun este că Poliția noastră chiar lucrează.
Moderator: Există o listă a medicamentelor, substanțelor pe care oamenii le pot lua din motive medicale și care duc la un test pozitiv la drugtest.
Cătălin Predoiu: Există o listă?
Moderator: Există o listă, a fost publicată ieri.
Cătălin Predoiu: A fost publicată ieri, dar există o lege care s-o sancționeze?
Moderator: Pe cine?
Cătălin Predoiu: Pe listă. Adică o lege care să constate acest lucru?
Moderator: Nu știu. Vreau altceva să vă întreb. Aici apar medicamente antidurere, cum ar fi paracetamolul sau nurofenul, morfina, codeina xanaxul, mai multe antidepresive, xanaxul printre ele, spray-ul de nas sau siropul de tuse. Care este sfatul ministrului de Interne pentru șoferii care au nevoie de medicamentele astea și apoi, dacă vor conduce, e posibil să iasă pozitiv la drugtest?
Cătălin Predoiu: Aici nu trebuie să mergem pe sfaturi. Aici trebuie să mergem pe prevederi legale. Și noi demult trebuia să avem o lege în vigoare care să spună ai luat acest medicament, nu ai voie la volan. Nu ministrul de interne face legea aceea, nu polițistul din stradă, nu șeful Poliției Române! Legea aceea trebuie făcută de Parlament la propunerea Ministerului Sănătății.
Moderator: Deci ar trebui să avem o lege…
Cătălin Predoiu: Scrie în lege treaba asta.
Moderator: …care să nu ne permită…
Cătălin Predoiu: …care să spună ai luat acest medicament.
Moderator: … să ne suim la volan, dacă am luat…
Cătălin Predoiu: …această lege trebuie gândită de specialiști, poate și unii din cei care au făcut lista respectivă, trebuie dezbătută, trebuie adoptată în Parlament și publicată în Monitorul Oficial. Până atunci însă, obligația legală în sarcina agentului de Poliție este să oprească din trafic orice potențial pericol pentru dumneavoastră și pentru oricine.
Moderator: Schengen, mai merită să luptăm pentru Schengen?
Cătălin Predoiu: N-am oprit nicio clipă acest demers de când am preluat mandatul. Am săptămânal întâlniri și contacte. Am avut săptămâna asta ce a trecut, o să am cea viitoare deplasări. N-avem timp să intrăm în detalii.
Moderator: Nu avem timp, dar un termen ne puteți da? Ne iese iese la sfârșitul anului ăstuia?
Cătălin Predoiu: Sunt șanse ca și anul trecut.
Moderator: Nu mai mari, nu mai mici ca anul trecut.
Cătălin Predoiu: Vă spun de ce. Pentru că poziția noastră e mai bună, dar contextul e mai complicat. Cu alegeri în Austria, cu alegeri încheiate recent în Olanda, cu alt guvern, cu alegeri încheiate recent în Franța, alt guvern, cu un context european mai prost decât anul trecut.
Moderator: Vă referiți la ce face Germania.
Cătălin Predoiu: Dar cel mai important este faptul că am reușit anul trecut Air Schengen, că suntem altfel poziționați și putem altfel să și glăsuim interesul nostru.
Moderator: Și beneficiem de această libertate. Mulțumesc, Cătălin Predoiu!