Astăzi, când marcăm cea de-a 78-a aniversare a eliberării lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau, ne amintim și onorăm milioanele de victime ale Holocaustului.
Aș dori să îmi exprim întreaga compasiune pentru toți cei care au suferit în urma Holocaustului, precum și admirația mea pentru toți cei care au luptat și continuă să lupte pentru triumful rațiunii și al toleranței asupra prejudecăților.
În această zi, ca în fiecare zi, comemorăm Holocaustul și ne reînnoim angajamentul față de lupta continuă împotriva discriminării și intoleranței.
Așa cum am afirmat și la întâlnirea Consiliului Rabinilor din Europa, în prezența Președintelui Federației Comunităților Evreiești din România, memoria este insuficientă; trebuie să acționăm pentru a ne asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla și de a pune în aplicare soluții pentru condamnarea discriminării și abolirea tuturor formelor de violență împotriva comunității evreiești și a altor grupuri vulnerabile.
Cu atât mai mult, în contextul internațional actual, marcat de creșterea îngrijorătoare a extremismului, intoleranței și radicalizării, Ministerul Justiției are în atenție tema discursului de incitare la ură şi a infracțiunilor motivate de ură şi, de o manieră mai largă, a luptei împotriva rasismului şi antisemitismului.
Încă din anul 2020, am solicitat Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuarea unui control tematic cu privire la infracţiunea prevăzută de art.369 din Codul Penal (incitare la ură) şi la alte infracţiuni ce cad sub incidenţa O.U.G. nr. 31/2002, pentru a fi avută în vedere la elaborarea planurilor anuale de formare profesională continuă ale magistraţilor.
Tot în acest sens, Ministerul Justiției a participat la elaborarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a antisemitismului (2021). Elaborarea şi adoptarea de către România a acestei Strategii a fost considerată un model de bună-practică la nivelul Comisiei Europene și a fost folosită ca atare la consolidarea unor instrumente asemănătoare la nivel european. Principalele realizări în implementarea Strategiei sunt:
-crearea unor capacități instituționale necesare pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării și a discursului instigator la ură;
-dezvoltarea de noi proceduri de lucru și lanțuri de informații;
-crearea și operaționalizarea grupurilor de lucru interne și interministeriale;
-elaborarea de noi metodologii de identificare, raportare și evaluare a incidentelor și tendințelor.
De asemenea, Ministerul Justiţiei a iniţiat demersuri pentru organizarea unui program de training pentru magistrați români, pe tema infracţiunilor motivate de ură, împreună cu partenerii germani. Colaborarea a fost realizată prin intermediul Fundaţiei germane pentru cooperare internaţională (IRZ) și cu sprijinul Ministerului Federal al Justiției și Protecției Consumatorului. Până la acest moment, au avut loc discuţii aplicate între instituţiile beneficiare din România (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Institutul Naţional al Magistraturii (INM)), facilitate de Ministerul Justiţiei, pentru prezentarea nevoilor de instruire de la nivelul sistemului judiciar.
Totodată, Ministerul Justiției a sprijinit în mod activ cooperarea internațională privind educația, cercetarea și comemorarea Holocaustului, România fiind unul dintre primele opt state care a semnat Declarația de la Viena privind consolidarea cooperării în combaterea antisemitismului și încurajarea raportării incidentelor antisemite, cu ocazia Conferinței Europene privind Antisemitismul. Totodată, am sprijinit concret, la toate întâlnirile JAI, demersurile europene inițiate privind combaterea antisemitismului și discursului instigator la ură.
În acest fel, considerăm că onorăm cu adevărat memoria victimelor Holocaustului şi îi răsplătim pe supraviețuitori.
Fie memoria victimelor Holocaustului Binecuvântată!