| Ungaria susține aderarea României la Schengen, ceea ce reprezintă un pas important spre atingerea obiectivului; România a redus migrația ilegală cu peste 80%, un succes major apreciat la nivel European;Implementarea cu succes a deciziilor Schengen pe frontierele aeriene și maritime demonstrează capacitatea României de a gestiona aceste responsabilități; Șanse bune pentru aderarea completă în 2024: România este mai bine poziționată decât anul trecut, iar decizia de aderare completă ar putea fi luată până la sfârșitul anului. |
Prezentatoare știri: Vin vești bune în legătură cu aderarea României la Schengen terestru anul acesta, la Consiliul JAI informal de la Budapesta, ministrul maghiar de Interne a confirmat că Ungaria susține proiectul Schengen chiar dacă subiectul aderării nu s-a aflat pe agendă. La Budapesta ministrul român de Interne s-a reîntâlnit și cu omologul său din Austria, țară care se opune în continuare extinderii proiectului Schengen. Și îl avem alături de noi în direct, prin telefon pe ministrul Predoiu. Bună ziua, domnule ministru, vă mulțumesc tare mult că sunteți alături de noi!
Cătălin Predoiu, intervenție telefonică în direct: Mulțumesc și eu pentru invitație.
Prezentatoare știri: Domnule Predoiu, care sunt concluziile acestei zile? Din comunicările dumneavoastră de până acum păreți un optimist moderat, e adevărat, dar totuși optimist.
Cătălin Predoiu, intervenție telefonică în direct: În primul rând, aș dori să descriu exact programul care a avut loc aici. Am avut înainte de Consiliul JAI o întâlnire specială cu ministrul ungar, Sándor Péter. Am petrecut aproape o jumătate de zi discutând multiple dosare de cooperare bilaterală, inclusiv Schengen, ne-am concentrat pe aceasta. După care, împreună am vizitat polițiștii români detașați aici, în Ungaria, în cooperare polițienească pe o durată de câteva zile în care au ajutat colegii maghiari în menținerea ordinii și și securității pe durata Hungaroring.
Au fost discuții și cu șefii poliției de aici, poliției ungare cu care avem, de asemenea, o bună colaborare, am alocat mai bine de o jumătate de zi acestei cooperări importante pentru noi cu prezidenția ungară cu o zi înainte de JAI.
De asemenea, în marja JAI, am avut discuții cu domnul ministru Karner, aseară am avut discuții cu ministrul croat, cu reprezentanți ai Comisiei Europene și în general când vin la JAI am grijă să port astfel de discuții, să am astfel de contacte cu mai mulți miniștri, inclusiv cu noul ministru olandez am avut astăzi un schimb de opinii și am convenit deja să ne vedem cât de curând, undeva în luna septembrie, după ce dânșii își stabilesc bugetul și prioritățile.
Acționăm pe linia diplomatică, dosarul Schengen este un dosar dacă vreți, care are doua părți, o structură în doua etaje, dacă vreți foarte clar. E un etaj tehnic care ține exclusiv de Ministerul de Interne și care vizează în primul rând combaterea migrației ilegale. Și aici avem o veste foarte bună pentru că noi în ultimii ani am scăzut migrația cu peste 80 %, e o cifra de referință în Uniunea Europeană și asta ajută foarte mult în tot ce încercăm să facem.
Apoi tot pe zona tehnică, vorbim de aplicarea cu succes a deciziei de anul trecut privind intrarea în Schengen cu cele doua frontiere, aeriene și maritime. Au însemnat o serie de provocări de ordin tehnic, Poliția de Frontieră română le-a trecut cu bine și suntem foarte bine apreciați în ceea ce privește modul în care aplicăm Codul Frontierelor Schengen, inclusiv sub aspectul eliberării vizelor Shengen, merge struna și să spunem acest aspect tehnic.
Deci această parte tehnică dacă vreți, este esențială pentru construirea celei de a doua părți a dosarului care este partea politico-diplomatică și în care au contribuții și desfășoară acțiuni mai multe instituții, începând cu Ministerul de Interne, dar și Externe, Administrația Prezidențială, Cabinetul premierului, premierul și așa mai departe. Deci noi avem în primul rând grijă să menținem zona tehnică în afară de orice discuție, suntem acolo, suntem foarte bine apreciați pentru acest lucru. Criteriile sunt deja de mulți ani îndeplinite, deci din acest punct de vedere am rezolvat, am închis o problemă, confirmarea fiind anul trecut decizia obținută anul trecut, dar era important ca după decizia de anul trecut să dovedim că putem să ne asumăm sarcini de stat membru Schengen chiar și numai cu două frontiere și lucrurile au decurs foarte bine.
Partea cealaltă a dosarului politico-diplomatic ține însă de mai multe state, pentru că decizia trebuie să fie unanimă și este o decizie politică, așa spun tratatele și de aceea noi am avut aici ca prioritate, la Ministerul de Interne, să menținem sprijinul tuturor celorlalte state și să construim o relație de încredere bună de perspectivă cu Austria.
De aceea am intensificat în ultimul an aceste întâlniri cu ministrul Karner, să nu avem surprize și să fim siguri că lucrurile vor progresa într-un mod rațional și corect.
Prezentatoare știri: Și în urma acestor întâlniri pe care l-ați avut cu ministrul Karner, cumva și-a schimbat opinia ministrul Gerhard Karner cu privire la aderarea Schengen terestru?
Cătălin Predoiu, intervenție telefonică în direct: În primul rând, domnul Karner și-a schimbat opinia în ce privește situația României încă de anul trecut, când treptat, treptat a acceptat și a și declarat, mai întâi în ședințe, dar după aceea și public cu privire la succesele noastre pe combaterea migrației ilegale. Și recent, acum câteva zile, a dat o declarație publică foarte importantă, în care a spus că și în Austria această migrație ilegală a scăzut dramatic, în sensul bun al cuvântului, în ultimele 12 luni.
Acesta este rezultatul, sigur, și al eforturilor poliției de frontieră austriece, dar și al eforturilor făcute de colegii noștri, colegii maghiari, colegii sârbi, cu care lucrăm într-o rețea regională de cooperare, în programe bilaterale, cu sprijinul Comisiei, să combatem traficul de persoane și migrația ilegală.
Abordăm frontal crima organizată care se ocupă de trafic de persoane și migrație ilegală și rezultatele se văd. Faptul că recent ministrul austriac a declarat presei acest lucru, credem că este un semn bun în perspectivă.
Prezentatoare știri: Domnule ministru Predoiu, care ar fi șansele ca acest subiect să fie împins pe agenda JAI din octombrie?
Cătălin Predoiu, intervenție telefonică în direct: Subiectul va fi în orice caz în toamnă pe agenda Consiliului JAI și noi pentru asta lucrăm în acest moment, alături de alte state.
Mai sunt discuții de purtat cu președinția, dar și cu Comisia. Să nu uităm că anul acesta e o situație oarecum specială. Noi discutăm acum, în timp ce are loc procesul de formare a Comisiei Europene.
Trebuie să vedem și noul comisar cine va fi, ce poziție va avea. Am stabilit cu ministrul ungar să-l abordăm imediat ce vom ști cine este, la fel cu ministrul austriac, deci este un proces în dinamică, însă nimeni, nici astăzi în jurul ședinței nu a emis o opinie contrară, ba dimpotrivă, în sensul că în această toamnă subiectul trebuie să fie pe agendă și o decizie trebuie luată până la sfârșitul anului.
Prezentatoare știri: V-aș întreba cât de mare este încrederea pe care o aveți în partenerii maghiari? Și asta în contextul în care ne întrebăm dacă încurcă faptul că președinția Ungariei este criticată, deși de abia a început de către Comisia Europeană, având în vedere comportamentul lui Viktor Orban vizavi de vizitele sale în China și Rusia, la acestea ne referim.
Cătălin Predoiu, intervenție telefonică în direct: Sunt subiecte separate și este o temă care ține de un alt consiliu, aici, pe zona de cooperare polițienească trebuie să menținem o bună cooperare cu dânșii dincolo de dosarul Schengen. Este important să avem o cooperare polițienească bună cu colegii ungari în teren, pentru că felul ăsta protejăm și frontierele noastre, ne protejăm și noi cetățenii luptăm cu crima transfrontalieră cu grupurile de crimă organizată și așa mai departe și eu de la acest lucru plec de la această bună cooperare în teren.
Celelalte chestiuni sunt tratate separat pe zonele respective de discuții politico diplomatice în alte consilii în alte formate și una nu exclude pe cealaltă. În orice caz este important să ne vedem și interesul nostru național de a ne promova acest dosar Schengen și nimeni nu a pus în cauză acest demers, dimpotrivă, și astăzi, Comisia Europeană a susținut acest lucru, a menționat necesitatea de a extinde spațiul Schengen cu România și Bulgaria, alte țări membre din jurul mesei, în cadrul Consiliului JAI, deci cred că facem ceea ce trebuie în această privință.
Prezentatoare știri: Spuneați dumneavoastră ceva mai devreme partea tehnică pe Schengen merge strună și atunci o întrebare de final ar fi, sunt șanse de aderare pentru anul 2024, pentru anul acesta?
Cătălin Predoiu, intervenție telefonică în direct: În orice caz suntem mai suntem mai bine plasați decât anul trecut, pentru că anul trecut eram un stat non membru și acum suntem un stat membru Schengen, da, e adevărat doar cu 2 din 3 frontiere, dar suntem totuși în interiorul Schengen și uitându-ne la precedente, nu a existat nici o situație în care un stat membru Schengen să intre parțial cu una sau două frontiere și să întârzie foarte mult intrarea cu cea de a treia frontieră.
Prezentatoare știri: Depinde și ce înseamnă foarte mult.
Cătălin Predoiu, intervenție telefonică în direct: Peste un an, de exemplu, nici nu sunt astfel de precedente, deci au fost situații. România nu este singurul sau primul stat care intră în spațiul Schengen etapizat, mai întâi cu o parte din frontieră și apoi complet. Nu suntem primul stat dacă nu mă înșel chiar și Austria a experimentat același gen de aderare și experiența practică arată că procesul este ireversibil, odată intrat.
Deci față de anul trecut suntem, da, mai bine plasați.
În paralel sau în comparație cu anul trecut, spuneam că este o situație mai complexă din punct de vedere politic anul acesta, pentru că suntem încă în plin proces de formare al Comisiei Europene proces care se va finaliza probabil în toamnă. În același timp, sunt alegeri în multe state europene, inclusiv în România, dar acum sunt în România, sunt și în alte state care ridică toate discuții politice, probleme politice, probleme de poziționări. Olanda a avut recent alegeri are un nou guvern. Acesta urmează să își poziționeze opiniile față de diverse dosare în perioada următoare.
Să nu uităm că nu suntem singuri în acest proces, este și Bulgaria, deci sunt o serie de variabile pe tabla de șah a acestui dosar, care nu țin de Ministerul de Interne român, țin de un întreg context politic electoral, instituțional, la nivel de Comisie, la nivelul statelor membre și lucrurile sunt în permanentă dinamică.
Evident că eu am în vedere toate aceste aspecte și pe zona de minister de Interne nu nu omit niciun fel de acțiune diplomatică ce ne-ar putea aduce puncte și argumente în acest proces complet.
Prezentatoare știri: Domnule ministru Predoiu, vă mulțumesc tare mult pentru prezența dumneavoastră din această seară la Euronews România.