Domnule Președinte al României,
Domnule viceprim-ministru,
Stimați membri ai Guvernului,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Dragi colegi din Ministerul Afacerilor Interne,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,
Astăzi sărbătorim Ziua Ministerului Afacerilor Interne, o instituție cheie a Guvernului, o instituție cheie pentru cetățeni și comunități, o instituție cheie pentru România.
Doresc să mulțumesc tuturor invitaților, în frunte cu Președintele României, pentru prezența la acest eveniment. Pentru MAI este un semn de considerație și respect din partea Dvs., a tuturor, un semn al recunoașterii importanței instituției noastre pentru cetățeni și pentru țară, dar și a rezultatelor acesteia, a muncii angajaților din cadrul MAI, un semn pentru care suntem recunoscători.
Despre importanța MAI voi spune și eu câteva cuvinte, despre importanța MAI într-un context social, economic, securitar și geopolitic radical și accelerat schimbat în ultimii 3-5 ani.
În mod normal, la un astfel de eveniment ar fi de așteptat să vorbesc pe larg despre istoricul MAI și bilanțul activității MAI în anul trecut și pe primele cinci luni ale acestui an, am să fac pe scurt și acest lucru, dar cred că trebuie să folosim acest prilej și pentru a formula o serie de teme actuale care reclamă analiză imediată, ținând cont de impactul lor asupra perspectivelor MAI și a siguranței cetățenilor.
În ultimii 3-5 ani s-a petrecut sub ochii noștri o adevărată revoluție în spectrul de provocări de ordine și siguranță publică internă în toată lumea occidentală, pe care nu cred că o conștientizăm deplin la scara socială și de stat, fiind cu toții mai degrabă atenți la conflictele geopolitice, militare și economice, care s-au accelerat odată cu invadarea Ucrainei de către Federația Rusă.
Doamnelor și domnilor,
Uneori, cifrele sunt mai elocvente decât cuvintele. În cifre, astăzi MAI înseamnă un număr de 129.000 de cadre, la o schemă de 165.000 de poziții, cu un deficit de 22.12% raportat la scheme de personal gândite acum peste 20 de ani.
MAI, incluzând armele sale, este unul dintre cele mai mari și cel mai puternic minister al Guvernului.
Este un minister care este 24 ore din 24 în acțiune, fără pauză, cu efective zilnice în acțiune în teren de peste 26.000 de oameni.
Din acest aparat uriaș, 82,2% din personal interacționează direct cu cetățeanul, cea mai mare parte din ei în confruntare directă cu pericolele, iar 18% lucrează în zona de comandă, coordonare, suport, logistică sau administrativă, doar 18% în birouri, cum se spune, un raport echilibrat, în analiza noastră.
Bugetul MAI în zona de ordine publică și situații de urgență reprezintă 1,08 % din PIB, raportat la media europeană care este 1,10 % din PIB.
Activitatea MAI este zilnic foarte intensă și permanentă. Siguranța publică nu vine de la sine, chiar dacă așa pare.
În fiecare dimineață, undeva în România, un polițist pornește BodyCam-ul și își sincronizează datele pe tabletă, un pompier testează senzorii de temperatură de pe echipamentul său, un jandarm verifică planul de intervenție, un ofițer de la poliția de frontieră pornește sistemul de scanare automată din autospecială. Un pilot se urca la manșa unui elicopter sau avion MAI. Un ofiter de la IGI sau Evidenta Persoanelor evaluează un document cheie. O dronă cu termoviziune se ridică deasupra unui nod rutier aglomerat. Un câine antrenat pentru detectarea drogurilor cercetează bagaje într-un aeroport. În centrul de comandă, o echipă analizează, în timp real, date din peste 40 de județe.
Niciunul nu știe cu ce provocare se va confrunta, dar toți știu de ce sunt acolo:
pentru că legea nu se aplică singură, pentru că ordinea nu se păstrează de la sine, pentru că fiecare secundă poate despărți siguranța de tragedie.
Ei garantează ceea ce o societate civilizată nu negociază niciodată – siguranța, demnitatea și libertatea cetățeanului.
Din prima zi de mandat am cerut ridicarea nivelului de performanță și de etică profesională, de atitudine față de muncă a fiecăruia. Pot să confirm că MAI a răspuns imediat acestei comenzi.
Fără a pretinde că totul e perfect și că le-am rezolvat pe toate, treptat cifrele oficiale au început să arate că angajații MAI au ridicat parametrii de performanță la toate capitolele, de la destructurările în zona crimei organizate, până la capturi de droguri, scăderea migrației ilegale, intrarea în Schengen, apărare civilă și situații de urgență, combaterea corupției și a consumului de droguri în propriul ecosistem, comunicare publică și, nu în ultimul rând, servicii publice civile digitalizate și protecție informativă.
Repet, nu pretind că nu au fost și nu sunt și dificultăți, nu pretind că totul este rezolvat, nu pretind că totul este perfect funcțional, avem încă foarte multe lucruri de îndreptat și rezolvat, sunt primul care o spun și public și în interior, avem încă situații dificile care ne testează la maximum, cum este cazul de la Mureș, mult mai complex decât pare, dar aceasta nu poate umbri un adevăr instituțional: MAI este la această oră o instituție funcțională și puternică pe un trend de performanță ascendent, care asigură cetățenilor un nivel de siguranță publică superior mediei indicelui de siguranță publică din UE. Și lucrăm zilnic, în condiții puțin generoase, pentru a îndrepta imperfecțiunile.
Pe acest fundament solid, MAI a fost unul din scuturile care au apărat România în ultimele 9 luni de o tentativă concertată de a fi aruncată în haos și scoasă din zona de siguranță și de democrație occidentală.
Mulțumesc aparatului MAI și celor mai destoinici dintre liderii care s-au distins sub ochii mei în acest efort. MAI va rămâne la datorie în continuare, nimeni nu trebuie să conteze că vom lăsa garda jos.
Această muncă este, cum spuneam, continuă.
- Siguranță publică și ordine – coloana vertebrală a încrederii
România a înregistrat în primele cinci luni ale anului 2025 o scădere cu 12,8% a criminalității generale. Infracțiunile violente au scăzut cu peste 21%, cele contra patrimoniului cu 12%, iar criminalitatea stradală cu peste 20%. Aceste cifre înseamnă concret mii de cetățeni mai puțin agresați, furați sau intimidați.
Intervenția la apelurile de urgență 112 s-a făcut, în 74,5% din cazuri, în mai puțin de 10 minute. Într-o societate care se schimbă cu viteza tehnologiei și informației, timpul de reacție face diferența între ordine și haos, între viață și moarte.
Criminalitatea organizată este de doi ani o prioritate absolută. În primele cinci luni, au fost destructurate 49 de grupuri organizate, cu 359 de persoane trimise în judecată. Am efectuat peste 2.500 de percheziții domiciliare și am impus măsuri asigurătorii în valoare de peste 100 de milioane de lei. În spatele acestor cifre sunt dosare complexe – trafic de persoane, criminalitate informatică, fraude, droguri – investigate complet, documentate solid, trimise în instanță, bineînțeles în cooperare cu parchetele de procurori, folosind informație culeasă de noi sau primită prin cooperare de la serviciile de informații sau cetățeni.
În primele cinci luni ale anului, Poliția a desfășurat peste 1.400 de percheziții în dosare de trafic de droguri și a destructurat 19 grupuri infracționale. Au fost capturate aproape o tonă de droguri – inclusiv droguri de mare risc, comprimate, plante și masă vegetală.
Peste 30.000 de persoane au fost testate antidrog în trafic, iar 951 de permise au fost reținute pentru consum de substanțe interzise.
În școli, în zona în care copiii noștri trebuie să fie protejați, am redus cu peste 30% faptele de violență în urma aplicării Planului de siguranță școlară inițiat de MAI în urmă cu doi ani.
În materie de violență domestică, am ajuns de la un număr de aproximativ 50.000 de intervenții în 2020, la aproximativ 150.000 în 2024, cu aproximativ 50.000 de intervenții numai în primele 5 luni ale anului 2025.
- Performanță instituțională – statul în acțiune
Structurile MAI au realizat în acest an peste 237.000 de intervenții în situații de urgență, dintre care aproape 200.000 prin SMURD. Fiecare dintre acestea înseamnă o reacție profesionistă la o nevoie reală: incendii, inundații, urgențe medicale, conflicte sociale.
În domeniul criminalității informatice, au fost finalizate 94 de anchete cibernetice, cu peste 160 de inculpați. Dezvoltăm această capacitate cu fiecare lună. Lumea reală și cea digitală nu mai sunt separate. Amenințările sunt transversale. Și trebuie tratate ca atare.
3. Digitalizare și interoperabilitate – administrație pentru secolul XXI
Ministerul Afacerilor Interne nu este doar un garant al ordinii, ci și un furnizor de servicii civile. Iar aceste servicii devin din ce în ce mai digitale, accesibile, eficiente. Astăzi, peste 26 de milioane de interacțiuni au avut loc prin HUB-ul electronic al MAI.
Am lansat cartea electronică de identitate în toată țara. Am interconectat registre. Am redus timpi de așteptare. Cetățeanul poate obține cazierul judiciar, istoricul sancțiunilor, chiar programări online – fără ghișee, fără dosare, fără timp pierdut.
Interoperabilitatea între sisteme este cheia unui stat care funcționează inteligent. eDAC, SIMIEOP, SIIEASC – nu sunt doar acronime, ci instrumente prin care România se alătură standardelor europene de guvernanță digitală.
- Migrație, frontieră și securitate transfrontalieră – România, graniță a Uniunii
De la 1 ianuarie 2025, România este stat Schengen cu drepturi depline. Dar acest lucru înseamnă și responsabilitate deplină. În cinci luni, am detectat și blocat peste 3.500 de treceri ilegale ale frontierei, cu o scădere de 73% față de anul trecut.
Prin măsuri compensatorii, operațiuni „Blitz” și parteneriate bilaterale, ne-am asigurat că libertatea de circulație nu devine o vulnerabilitate.
În același timp, gestionăm cu echilibru componenta umanitară. Timpul de procesare a cererilor de rezidență și azil a fost redus, iar capacitățile de răspuns administrativ s-au îmbunătățit. Eficiență, dar și empatie.
- Reziliență și reacție în situații de urgență – testul maturității instituționale
Riscurile climatice și sociale nu mai sunt excepții. Ele sunt regula. De aceea, capacitatea de reacție a DSU/ IGSU este critică. În 2025, am avut un răspuns complet și eficient la peste 8.000 de incendii, 11.900 de misiuni de protecție a comunităților, și am menținut activ sistemele de alertă în proporție de peste 80% din populație.
RO-ALERT nu este doar o aplicație. Este dovada că statul poate vorbi, în timp real, cu cetățeanul aflat în pericol.
Exemplele și statisticile ar putea continua, dar cred că cifrele prezentate au fost suficient de elocvente.
- Acțiunea noastră include și activități cu caracter social.
Dezvoltăm acțiuni susținute pe zona de conștientizare, comunicare publică și prevenție în zonele vulnerabile la trafic de persoane, consum de droguri, în mediile școlare, de exemplu. Dezvoltăm CS Dinamo ca pe un centru de performanță, dar și ca pe un centru de atracție pentru copii și tineri, să îi cooptăm pe terenurile de sport, unde își pot educa solid caracterul și oțeli sănătatea. Aurul olimpic al medaliilor sportivilor dinamoviști strălucește puternic din Șoseaua Ștefan cel Mare până în toate colțurile lumii, pentru prestigiul Dinamo și al României. Sport și educație, nu droguri și alcool! Construim cu bani europeni cel mai modern spital de urgență din România, care va deservi și pacienți din afara sistemului MAI.
- Cooperare externă
Cooperarea noastră externă funcționează foarte bine. Am construit relații excelente cu toate ministerele de interne din țările vecine la graniță, cu care cooperăm pentru combaterea migrației ilegale. Oriunde merg angajații MAI în lume, culeg respect și admirație. Pompierii, polițiștii și jandarmii români care merg să ajute în Grecia sau Franța sunt primiți cu urale și aplauze la propriu.
Avem o cooperare excelentă cu colegii din FBI și Homeland Security, recentul centru de combatere a crimei organizate deschis la București funcționează deja.
Și exemplele ar putea curge, dar mă opresc aici.
Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor,
Provocările de siguranță internă sunt complet diferite astăzi față de acum 5 – 10 ani. Studiul fenomenelor de pe zona de siguranță publică și apărare civilă indică faptul că în ultimii 5 ani, accelerat în ultimii 3 ani, ne confruntăm cu schimbări dramatice.
Avem provocări noi, inexistente în trecutul apropiat, cele cunoscute s-au înmulțit și au devenit mai sofisticate, frecvența și intensitatea lor este radical crescută.
Crima organizată s-a integrat la nivel global, corespunzător, traficul de droguri, arme și de ființe umane sunt afaceri globale de zeci de miliarde de euro anual.
Citez pe fostul comisar european Ylva Johansson: ,,Europa este inundată de droguri prin porturile occidentale”, afirmație la care am fost de față, anul trecut la Anvers, cu ocazia lansării ,,Alianței Porturilor”.
Armele s-au răspândit, provocările teroriste se unesc cu jocul geopolitic, mercenarii nu mai sunt doar subiect de film artistic, autorii de infracțiuni grave care intră în categoria de ,,lupi singuratici” sunt din ce în ce mai prezenți, inundațiile, incendiile și exploziile industriale erau fenomene sezoniere sau anuale, astăzi sunt săptămânale, avem aprox. 1,5 milioane de apeluri la 112 anual, zeci de mii de festivaluri cu participarea însumată a milioane de cetățeni anual, criminalitatea informatică apare imediat oriunde este pus în priză un computer sau activat un telefon, dezinformarea și interferențe străine asociate cu atacurile cibernetice sunt mijloace cu care se schimbă destinul politic al unor țări sau cel puțin se încearcă acest lucru, așa cum s-a încercat și cu România.
Pur și simplu trăim într-o altă lume decât acum 5 ani din punct de vedere al ordinii, siguranței interne și securității naționale. O lume în care se desfășoară o provocare continuă la adresa acestei siguranțe, un nou tip de război, total, aparent dezorganizat și haotic, difuz precum un gaz toxic, dar insidios și rezilient ca orice otravă, s-a instalat treptat și în plină zi, cum se spune, în societățile noastre democratice. Atenți la provocările de la granițe și apărarea acestora, nu avem voie să scăpăm din vedere acest război perfid care se instalează în interiorul țărilor democratice, de multe ori promovat din exterior de state nedemocratice, de exemplu drogurile, corupția, terorismul și dezinformarea. Dar acest tip de război nedeclarat formal de vreo entitate, este extrem de nociv la adresa stilului nostru de viață, cu atât mai mult cu cât formele lui de manifestare sunt preluate și propagate inconștient de zone întregi din societățile țintă, în special în straturi sociale defavorizate economic sau lipsite de un nivel adecvat de educație.
Dacă această analiză pare exagerată sau alarmistă pentru România, pe undeva m-aș bucura, pentru că ea poate părea astfel grație muncii și performanței colegilor din MAI, care reușesc, încă, să păstreze un nivel general de siguranță publică mai mult decât rezonabil.
Dar să nu fim naivi, Europa nu mai este spațiul de siguranță și libertate pe care eu personal l-am întâlnit când am început serviciul guvernamental în 2008. Este o diferență radicală în materie de provocări și agende care decurg din aceste provocări.
România nu poate scăpa multă vreme acestor tendințe, este deja asaltată de ele și nu putem ține frontul la infinit cu aceeași abordare, dacă nu schimbăm ceva.
Ce anume este de făcut?!
În primul rând, conștientizarea la nivel statal și societal, renunțarea la abordarea ,,business as usual,, în materie de siguranță internă. Siguranța internă este la fel de importantă ca și apărarea teritoriului național de un inamic militar extern.
I-am putea spune principiul unicității siguranței și securității naționale.
Noi la MAI am făcut această schimbare de concepție, deși este adevărat, nu toți dau semne că un făcut încă acest pas, dar conducerea strategică și comenzile armelor, șefi de structuri în arhitectura MAI și cei mai mulți dintre angajați, da și se poate constata în bilanțuri.
La un nivel mai înalt al deciziei politice, siguranța internă trebuie considerată la fel de importantă ca și siguranța externă, la granițe. Și înțeleg, dle Președinte, că prezența dvs. astăzi la Ziua MAI este un semn în această direcție, aplaud și susțin acest lucru.
Din această abordare trebuie să decurgă politici corespunzătoare în materie de siguranță publică.
Concret, cred că este logic ca în cadrul Programului de apărare european la care România participă, Readiness – Rearm, să fie inclusă și siguranța și ordinea publică internă. Este important să avem rachete, avioane și tancuri, dar este la fel de important să avem o dotare adecvată pentru aparatul de siguranță internă, inclusiv cu mijloace și tehnologii moderne, drone, softuri pentru apărare digitală, inteligență artificială etc.
Am început acest program de dotare anul trecut, prin aproape dublarea bugetului de investiții și dotări, de exemplu prin Foaia de Parcurs Antidrog sau protecția frontierei de stat folosind drone, pe zona de apărare civilă avem cea mai mare flotă de elicoptere moderne și avioane din regiunea balcanică, dar lucrurile trebuie continuate.
Înțelegem că avem un context bugetar dificil în acest an, dar eu vorbesc aici de o perspectivă mai largă, care depășește momentul de constrângeri bugetare, vorbesc de o schimbare de concepție care să opereze pe termen lung, după echilibrarea bugetară și relansarea creșterii economice prin investiții și creare de locuri de muncă.
Pe baza aceleiași concepții de adaptare la noua provocare securitară internă vom continua reformele instituționale. Ele vor avea ca scop atât reducerea de cheltuieli administrative, așa cum a cerut Prim Ministrul Bolojan, cât și creșterea forței de intervenție a armelor MAI.
În zona de ordine publică, exercițiul de la IJP Constanța de acum 2 ani va fi extins la o scară mai mare. În zona de apărare civilă și situații de urgență vom face o reorganizare în teritoriu prin unificarea unor structuri de comandă. Vom face aceste modernizări anul acesta, nu în 2028 cum înțeleg că ar vrea unele structuri de comandă la nivel inferior. Avem deja conceptele pregătite, se lucrează deja la planuri de operațiuni și proiecte de acte normative. Vom coopta sindicatele în pregătirea acestei reforme instituționale a MAI.
În concluzie, dle Președinte și stimați colegi și invitați, sărbătorim astăzi o instituție care și-a împletit istoria cu istoria modernă a țării.
Cel mai bun fel de a o celebra este să o pregătim pentru noua realitate securitară, pentru a o pune în situația să își poată face în continuare datoria față de cetățeni și față de țară.
Văd în prezența Dvs. aici, dle Președinte, un bun început al acestui proces.
Drept pentru care, permiteți-mi să vă ofer Placheta de Onoare a MAI, în semn de respect, dar și pentru a vă aduce mereu aminte de MAI și de ceea ce este de făcut împreună pentru cetățeni și pentru țară.
Vă mulțumesc!