Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Distinși înalți demnitari, dragi oaspeți, dragi prieteni ai Jandarmeriei Române, doamnelor și domnilor, dragi jandarmerițe și jandarmi, sunt și eu, la rândul meu, foarte onorat să mă aflu aici astăzi, alături de dumneavoastră, sărbătorind un moment aniversar plin de semnificații.
Foarte mulți, dacă nu chiar toți antevorbitorii, au evocat istoria îndelungată a Jandarmeriei Române și, într-adevăr, vorbim de o tradiție înnobilată de multe fapte în slujba țării, în slujba cetățenilor. Vorbim de o istorie de care și-au legat numele personalități mari ale neamului nostru. Au fost evocați aici domnitorii Bibescu și Cuza, aș mai aminti și de fostul prim-ministru Lascăr Catargiu, aș aminti, de ce nu, de regele Ferdinand I Întregitorul, care a promulgat legiuiri care modernizau Jandarmeria Română.
La rândul său, Jandarmeria Română și-a legat numele de destinul țării încă de la început, într-o perioadă încă tumultoasă în istoria noastră. 16 ofițeri și 525 de subofițeri de jandarmi treceau Dunărea în Războiul de Independență, pentru a lupta alături de Armata Română, împreună cu Armata Română, pentru neatârnarea neamului. Și s-au întors din război acoperiți de glorie și de onoare și împodobiți de 220 de medalii de vitejie, acordate de Armata Română Jandarmeriei Române.
Și în Primul Război Mondial s-a plătit cu sânge de către Jandarmerie, pentru neam, pentru țară. Au fost 1.414 jandarmi din cei 6.243 din efectivele de la vremea aceea, care au servit pe frontul de luptă, în misiuni de război. În mod particular, aș menționa în acea perioadă un moment dificil pentru țară și pentru Jandarmerie – 11 noiembrie 1916, când, după ruperea frontului românesc, întreaga conducere a țării s-a retras la Iași. La fel și Inspectoratul Jandarmeriei Române. Dar, la ordin al Inspectoratului Jandarmeriei Române, au rămas pe loc toate posturile de jandarmi din satele românești. Au rămas, citez, sub ocupație inamică.
Găsesc că este un act plin de inteligență instituțională, dar și un act care spune multe despre sacrificiul jandarmilor, curajul și eroismul lor. Să rămâi sub ocupație străină alături de cetățeni, ca să-i aperi, într-un context complicat, necunoscut până la urmă, expus, fără susținere de fapt, izolat, dar alături de cetățeanul român, de săteanul român, ca să menții acolo legea și ordinea, mi se pare un act de eroism, care poate trece neobservat.
Eu cred că acel moment definește, la rândul său, și inteligența instituțională, abilitatea instituțională a Jandarmeriei noastre, dar și eroismul ei, eroismul jandarmilor.
Și în Al Doilea Război Mondial s-a plătit cu sânge. 10.000 de jandarmi, cred, 23 de legiuni la vremea respectivă de jandarmi, au servit patria. Cum au servit-o și în continuare, în vremuri complicate. Istoria n-are numai pagini luminoase, are și pagini mai puțin luminoase, pagini întunecate.
Și această instituție a fost apăsată de vremuri dure, de vremuri complicate după 1949, apăsate de totalitarism, sub imperiul unei filosofii și ideologii care a marcat dramatic istoria atâtor popoare.
Dar aș remarca, această epocă mai puțin fericită din viața țării noastre s-a încheiat pentru jandarmi, din păcate, cu o jertfă de sânge care a înnobilat mai departe arma dumneavoastră și mă refer la acei copii căzuți la Otopeni, pe care îi omagiem cu toții an de an.
Iată că aveți în spatele dumneavoastră o istorie plină de momente glorioase, momente dramatice, momente tragice uneori, plină de antemergători, înaintașii dumneavoastră, care au construit reputația armei dumneavoastră, au înnobilat-o cu fapte de vitejie și, nu de puține ori, cu jertfa supremă. Asta înseamnă că noi, cei de astăzi, care trebuie să ne ocupăm de prezent și de viitor, trebuie să păstrăm intactă și această onoare.
Și sunt extrem de fericit să pot spune fără niciun fel de ezitare, după luni de zile de colaborare cu dumneavoastră, că sunt onorat să vă reprezint, că, personal, mi-ați câștigat respectul, așa cum ați câștigat respectul multor cetățeni. Am găsit în dumneavoastră profesioniști și oameni care știu ce au de făcut.
Pentru că aveți o profesie complicată, delicată: apărați drepturile cetățenilor, apărați legea încă de la înființare, cum ne-a reamintit domnitorul Bibescu, dar uneori trebuie să o faceți manu militari, cu forța. Și nicio forță, nicio acțiune manu militari nu poate fi acceptată decât dacă este așezată pe lege, așezată pe proceduri, așezată pe valorile încorporate în aceste legi și exercitată cu profesionalism. Atunci nimeni nu are nimic a spune. Și da, asta este menirea dumneavoastră nobilă, să apărați valorile, viața, sănătatea, proprietatea cetățeanului, ordinea publică, legea, valori fundamentale într-o societate, fără de care n-am putea vorbi nici de progres, nici de liniște, nici de pace.
Și așa cum am vorbit de multe ori când ne-am întâlnit, este esențial ca dumneavoastră să mențineți aceste valori, în mod real, în fiecare act de exercitare a profesiunii dumneavoastră. Asta înseamnă să onorați arma dumneavoastră, să onorați istoria dumneavoastră, să onorați drapelul. Și o facem și o faceți într-un context, așa cum s-a menționat aici de antevorbitori, dificil, și în plan intern și în plan extern. O societate din ce în ce mai complexă, cu foarte multe provocări, foarte multe fenomene sociale care testează capacitatea Jandarmeriei, a forțelor de ordine publică, în general, de a menține ordinea. Foarte multe puseuri de recrudescență a criminalității. Au fost menționate aici cele importante, pe care noi le avem priorități în combatere – droguri, trafic de ființe umane. Foarte multe provocări legate de obiective ale țării noastre care urmează să fie atinse în perioada următoare. Am reținut dosarul Schengen, care presupune un nivel mai ridicat de alertă, atenție nu numai la frontiera, ci și în interior, ale tuturor armelor Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv Jandarmeria.
Dar câtă vreme noi vom aborda aceste provocări, fie că vorbim de adunări publice cu caracter politic – avem anul acesta, cum bine știți, un ciclul electoral important. Fie că vorbim de fenomene si evenimente culturale cu mari aglomerări de cetățeni – există deja un fel de a fi, firesc până la urmă, al tinerei generații, de a participa la festivaluri, la tot felul de manifestări cu caracter distractiv, cultural. E firesc. Oamenii sunt liberi! Noi trebuie să fim acolo, să îi protejăm pe cei care înțeleg să desfășoare activități în spiritul legii, cu respectul celorlalți. Și, în același timp, să intervenim fără ezitare, cu fermitate, dar și cu abilitate, în sensul bun al cuvântului, profesională, pe care ați demonstrat-o, chiar recent, cu ocazia unor proteste, astfel încât să salvgardăm legea, să salvgardăm drepturile, să ținem la minim orice pagube, orice evenimente extreme și în același timp, să vă protejați, să vă întoarceți cu bine din misiuni și să păstrați intactă onoarea dumneavoastră, onoarea armei dumneavoastră.
Câtă vreme, repet, facem acest lucru cu legea în mână, pe proceduri, cu profesionalism, cu echidistanță politică, unde e vorba de intervenții la aceste tipuri de evenimente, pentru protecție sau înlăturarea unor manifestări mai puțin civice, câtă vreme ne ridicăm deasupra tuturor pasiunilor și rămânem drepți, cu legea lângă noi, înseamnă că ne facem datoria.
Sigur că dacă vorbim de termen lung și nu numai de prezent, provocările vor fi și mai complexe. Și da, singuri nu le puteți face față. Pentru că aveți nevoie lângă dumneavoastră de Guvern, de Parlament, de cetățeni, care să înțeleagă cu toții că în anii care vin, noi, ca societate, trebuie să investim mai mult în cei care se ocupă și au ca misiune păstrarea ordinii publice, a liniștii publice, apărarea legalității, a drepturilor și libertăților cetățenilor. Tocmai datorită acestor provocări interne și a contextului extern tensionat, care va dura o perioadă.
Și atunci, nu putem avea așteptări, nici ca cetățeni, nici ca guvernanți sau parlamentari, de la Jandarmerie, de la Poliție, de la ordinea publică în general, dacă nu suntem alături de ei și le înnoim reglementările, le modernizăm, le dăm un caracter mai flexibil în raport cu modernitatea, în raport cu provocările pe care le au și dacă nu îi dotăm cu tot ce au nevoie.
Sigur, nu se întâmplă asta de azi pe mâine și nici nu vorbesc de azi pe mâine. Eu vorbesc de perspectivă, dar e important să vorbim încă de anul acesta, care este un an important, e un an electoral, un an în care toate instituțiile politice își reîncarcă legitimitatea prin votul popular, în mod democratic. Și care, de la anul mai departe, vor intra într-un ciclu care trebuie să fie al modernizărilor și al adaptărilor tuturor instituțiilor, tuturor instituțiilor guvernamentale, pentru a răspunde unor provocări fără precedent, și în România și în Europa.
Și e de ajuns să deschidem presa, ca să înțelegem că nu mai trăim în epoca de acum 5-10 ani de zile. Intrăm într-o eră în care ne vom confrunta cu lucruri pe care nu le-am cunoscut anterior: explozia de informații, inteligența artificială, generații noi care s-au format în acest tip de cultură, răspândirea armelor printre cetățeni, circulația drogurilor, globalizarea, toate acestea pun o presiune și vor pune o presiune din ce în ce mai mare pe instituțiile naționale.
De aceea este importantă cooperarea europeană, de aceea este important să activați, nu numai formal, ci și așa cum am văzut, substanțial, în toate rețelele, de la EUROGENDFOR până la ATLAS sau Rețeaua Jandarmeriilor Europene și Mediteraneene cu Caracter Militar, să mențineți aceste legături, să facem schimb de experiență, să cooperăm și să ne autodepășim permanent.
Nu mai este vremea a ceea ce se numește în limba engleză, business as usual, activitate rutinieră, să zicem. Nu mai e timp pentru rutină. Anii care vin ne vor testa. Ori, instituțiile de ordine publică nu pot face față dacă nu înțelegem, la nivel de Parlament, la nivel de Guvern, vorbesc în perspectivă, să modernizăm rapid legislații care datează de 10-20 de ani. E mult la epoca prezentă 10-20 de ani. Să modernizăm dotările logistice, să menținem un nivel foarte ridicat de integritate, de conștientizare a importanței muncii dumneavoastră.
Sigur, se poate vorbi mult pe această temă și aplicat, se fac lucruri, s-au făcut. Noi le-am discutat, le aplicăm, avem obiective, nu e o ședință de lucru, dar, deși e un moment festiv, eu înțeleg că una din datoriile mele este să valorificăm această tradiție, să o onorăm, pregătindu-ne pentru ziua de mâine, pentru prezent, dar și pentru perspectivă, pentru viitor. Nu vreau și e datoria și a mea și a dumneavoastră și a oricărui cetățean care servește interesul public în orice formă, să avem știri precum cele pe care începem să le vedem în presa internațională, în state europene, cu bande care se confruntă pe stradă și nu mai pot fi controlate, cu comunități în care nu se poate intra de către forțele de ordine. Așa ceva în România, nu! Și eu sunt foarte încrezător, sunt convins că vom face față acestor tipuri de provocări.
Am spus-o de fiecare dată și o spun când am ocazia. Nu e nimic perfect și sunt lucruri care mai trebuie îmbunătățite, dar acesta este un mesaj pentru societate, de încredere: România este o țară sigură! Și este sigură datorită acestor oameni și a colegilor lor și a altora din alte arme, care alcătuiesc ansamblul instituțiilor de ordine publică, la interior.
Și așa cum suntem datori militarilor care păzesc frontierele sau activează, au activat în teatrul de operații, suntem datori cu atenție și nu numai cu respect, ci și cu susținere concretă în anii care vin, instituțiilor de ordine publică. De modernizarea lor, de eficiența lor atârnă pacea și liniștea socială de mâine!
Eu sunt convins, sunt optimist, sunt încrezător și am garanția că știți ce aveți de făcut, așa cum și colegii mei din zona politică, guvernamentală sau parlamentară înțeleg aceste lucruri și știu ce au de făcut.
Vă urez un sincer La Mulți Ani! tuturor, vă mulțumesc pentru toate eforturile pe care le faceți în fiecare zi. Vreau să vă spun că vă respect foarte mult pentru ce faceți, pentru că sunteți profesioniști, am văzut lucrul ăsta și am mare încredere că o să trecem cu bine acest an.
Mult, mult succes în continuare! Mulțumesc!