Doamnelor şi domnilor,
Distinsă audiență,
Anul acesta, marcăm 77 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz. Comemorăm, în acelaşi timp, memoria victimelor Holocaustului – milioanele de femei, bărbați și copii evrei, precum și toate celelalte victime, printre care se numără sute de mii de romi și sinti – și onorăm supraviețuitorii, reafirmând angajamentul nostru pentru a preveni astfel de atrocități în viitor.
Aș dori să evoc în debutul acestei scurte alocuțiuni figura unuia dintre milioanele de eroi în lupta cu groaznica rătăcire a umanității care a condus la Holocaust.
Raphael Feigelson a fost, alături de părinții săi, un luptător în Rezistența franceză contra nazismului. A fost arestat la 14 mai 1944 și torturat de Miliția de la Vichy și de Gestapo, deportat la 31 iulie 1944 în lagărul de la Auschwitz. Supraviețuiește și evadează la 21 ianuarie 1945, dezvăluind la timp existența lagărului și împiedicând, astfel, ștergerea urmelor terorii și a crimelor în masă. Dar Raphael Feigelson nu s-a oprit, a continuat să activeze depunând mărturii despre genocid și contribuind la conștientizarea acestuia de către lumea întreagă. A fost printre primii care au vorbit despre „datoria de a păstra vie memoria victimelor Holocaustului”. A supraviețuit 76 de ani după eliberarea Auschwitz-ului și a profilat un model al datoriei față de victime și supraviețuitori: să nu uităm niciodată, să nu lăsăm niciodată să se mai repete!
Efortul lui Raphael Feigelson și al tuturor celor care și-au dedicat viața acestui ideal de libertate și umanitate trebuie continuat și este continuat și astăzi.
La precedenta comemorare a Holocaustului, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen spunea că „Antisemitismul a condus la Holocaust, dar, din păcate, nu s-a sfârșit odată cu eliberarea lagărelor de concentrare naziste. Sunt îngrijorată să văd din nou ura sporită față de evrei, în Europa și dincolo de granițele acesteia. Contextul pandemiei a alimentat, de asemenea, propagarea teoriilor conspiraționiste și a dezinformării, promovând adesea discursuri antisemite. Observăm o creștere îngrijorătoare a denaturării și negării Holocaustului. Avem datoria de a nu uita vreodată.”
Îndrăznesc să adaug că memoria nu este suficientă, avem datoria acțiunii, pentru a nu lăsa să se mai întâmple vreodată, pentru a preveni din vreme, respingând orice tentație sau tendință spre astfel de idei străine de natura umană, străine de orice Dumnezeu.
Una dintre cele mai importante lecţii pe care ni le-a predat Holocaustul este aceea că antisemitismul şi, într-un sens mai larg, discriminarea, ameninţă nu doar comunitatea evreiască, ci pe orice persoană care aparţine unor minorităţi sau grupuri vulnerabile.
Datoria noastră, astăzi, este de a pune în operă soluţii pentru condamnarea discriminării şi sancţionarea tuturor formelor de violenţă împotriva comunităţii evreieşti şi a altor grupuri care sunt sau pot deveni vulnerabile la un moment dat.
Ministerul Justiției a promovat și Guvernul României a aprobat constant politici publice în acest sens.
Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (2021-2023) este una dintre primele strategii naționale adoptate în Europa pe această temă. Prin acest document, se propune corelarea acţiunilor de prevenire şi combatere a acestor fenomene prin măsuri precum îmbunătățirea colectării de date, examinarea legislației pentru identificarea eventualelor lacune şi evaluarea și actualizarea programelor de formare profesională a ofițerilor de poliție, procurorilor şi judecătorilor.
Adoptarea Strategiei naționale se înscrie în eforturile europene de abordare a antisemitismului, care s-au accelerat în ultimii ani, lupta împotriva antisemitismului fiind adusă în prim-planul agendei politice a UE. În acest sens, în octombrie 2021, a fost adoptată Strategia Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului şi susținerea vieţii evreiești (2021-2030). Acestă strategie completează Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, întrucât rasismul se poate combina, de asemenea, cu discriminarea și ura din alte motive, inclusiv religie sau credință.
Lupta împotriva discursului care incită la ură este o bătălie continuă care trebuie purtată cu toate armele, fie ele legislative sau nelegislative. România susține, la nivel european, extinderea listei de infracțiuni de la art. 83(1) TFUE la infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură.
Libertatea de exprimare şi dreptul de a protesta sunt piloni esenţiali ai fiecărei democraţii, însă nimic nu poate justifica utilizarea acestora pentru a instiga la ură.
În acest fel, considerăm că onorăm cu adevărat memoria victimelor Holocaustului şi îi răsplătim pe supraviețuitori. În acest fel, asigurăm generației următoare o lume în care umanismul este un triumf constant asupra primitivismului, în care respectul, cooperarea și toleranța triumfă asupra urii, antisemitismului și discriminării de orice fel.
Aș dori să asigur, în încheiere, că Ministerul Justiției, prin competențele sale legale, va rămâne permanent în prima linie a acestui efort perpetuu de păstrare și apărare a valorilor esențiale ale umanității, a democrației și libertății.
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, vă rog să îmi permiteți să îmi exprim la rândul meu, în nume personal, compasiunea profundă față de toți cei care au suferit de pe urma Holocaustului, precum și respectul față de toți cei care au luptat și continuă să lupte permanent pentru triumful rațiunii și al toleranței asupra urii. În fața lor, mă înclin și mă alătur lor în această nobilă luptă.
Zichronah Livracha!
Fie memoria victimelor Holocaustului Binecuvântată!
(1) Art. 83 alin. (1) TFUE:
Parlamentul European și Consiliul, hotărând prin directive în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot stabili norme minime cu privire la definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în domenii ale criminalității de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră ce rezultă din natura sau impactul acestor infracțiuni ori din nevoia specială de a le combate pornind de la o bază comună.
Aceste domenii ale criminalității sunt următoarele: terorismul, traficul de persoane și exploatarea sexuală a femeilor și a copiilor, traficul ilicit de droguri, traficul ilicit de arme, spălarea banilor, corupția, contrafacerea mijloacelor de plată, criminalitatea informatică și criminalitatea organizată.
În funcție de evoluția criminalității, Consiliul poate adopta o decizie care să identifice alte domenii ale criminalității care îndeplinesc criteriile prevăzute la prezentul alineat. Consiliul hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.
