Mesajul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, adresat colegilor din MAI la încheierea mandatului
Dragi colegi din Ministerul Afacerilor Interne,
Se spune că oamenii care apără legea trebuie să fie mereu cu un pas înaintea băieților răi. Așa este. Aceasta este esența meseriei dumneavoastră.
Dar astăzi vreau să vorbesc și despre un alt pas. În ultimii ani, Ministerul Afacerilor Interne a fost, nu o dată, cu un pas înainte și față de băieții buni, adică față de alte instituții ale statului. Și nu spun acest lucru din lipsă de respect la adresa acestor instituții, ci pentru că este un merit pe care este normal să vi-l recunosc dumneavoastră, cadrelor din Ministerul Afacerilor Interne.
Să pornim de la fapte. În acest mandat, structurile Ministerului Afacerilor Interne au participat la peste 5,3 milioane de intervenții. Anul acesta, undeva în România, un coleg de-al nostru intervine la fiecare 16 secunde. În ultimii trei ani, peste 51 de mii de oameni au fost salvați.
Am investit 7,33 miliarde de lei în peste 400 de proiecte. Trei sferturi din bani sunt din fonduri europene și internaționale. Avem 41 de aeronave, cu 15 mai multe decât în 2022. Am încadrat peste 21 de mii de oameni și, pentru prima dată în mandat, anul acesta intră în minister mai mulți oameni decât pleacă.
Crima organizată se mișcă rapid, folosește tehnologii noi, bani transferați peste granițe, chiar și drone. 3.500 de colegi sunt zilnic în teren în cadrul operațiunii BLOCADA. Am destructurat 405 grupuri de criminalitate organizată și am trimis în judecată 3.039 de membri. Am pus sechestru pe bunuri de 1,17 miliarde de lei, am capturat aproape 6 tone de droguri și am mărit de patru ori numărul echipelor canine.
Am mers și acolo unde s-a mutat infracționalitatea, în spațiul online. Am creat o structură specializată, iar fraudele informatice au scăzut cu un sfert în 2025 și cu încă 19% în anul acesta. Prin eDAC, colegii din teren au identificat 1.743 de persoane urmărite și 3.287 de persoane dispărute.
Am făcut pași decisivi și la frontieră, o frontieră care nu este doar a României, ci și a Uniunii Europene și a NATO. La granița cu Serbia, tentativele de intrare ilegală au scăzut cu 99,5% față de 2021. În primele opt luni ale acestui an, migrația ilegală a scăzut cu peste 40%, la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Frontex are acum un birou operațional în România, iar cu Republica Moldova am introdus controlul coordonat la Galați–Giurgiulești și Fălciu–Cantemir. Mai puțină așteptare pentru oameni, fără concesii în privința securității.
Într-o lume tot mai nesigură, faptul că România este o țară sigură a devenit un activ strategic al țării noastre. Siguranța înseamnă mai mult decât ordine publică, înseamnă încredere pentru cetățeni, stabilitate pentru economie, un argument în atragerea investițiilor și credibilitate în relațiile externe.
Este un avantaj național, care nu a apărut de la sine. A fost construit prin muncă, zi de zi, inclusiv prin efortul oamenilor din Ministerul Afacerilor Interne. Și este un avantaj pe care avem datoria să-l păstrăm și să-l consolidăm.
Această credibilitate în materie de securitate a contribuit și la una dintre marile reușite ale României, aderarea deplină la spațiul Schengen. O reușită importantă după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană. Am făcut din aderarea deplină la spațiul Schengen o prioritate și am negociat direct, inclusiv cu statele care aveau rezerve.
În decembrie 2023 am obținut decizia unanimă pentru frontierele aeriene și maritime. Unii au spus atunci că era prea puțin. Am răspuns că este un pas înainte și că va urma un al doilea. Și a urmat. Pe 12 decembrie 2024 am obținut decizia pentru frontierele terestre. De la 1 ianuarie 2025, România este membru deplin Schengen.
Pentru români, înseamnă circulație fără controale la frontierele interne, timp câștigat și economii de miliarde de euro pentru companii, potrivit Comisiei Europene. Înseamnă și un vot egal cu al celorlalte state în deciziile privind spațiul Schengen. Am folosit o fereastră de oportunitate care astăzi, când unele state reintroduc controalele, ar fi fost mult mai îngustă.
Nu ne-am oprit după aderare. Comisia Europeană privește acum unele dintre soluțiile noastre drept model pentru alte state. Am trecut de la statutul de candidat la cel de contributor la securitatea europeană. Centrul de securitate maritimă, prevăzut în strategia europeană pentru Marea Neagră, va funcționa la Constanța și Varna.
În privința Visa Waiver, cerințele tehnice ale Ministerului Afacerilor Interne sunt îndeplinite. Obiectivul rămâne pe agenda dialogului politic cu Statele Unite.
Dar Schengen ne arată și limitele succesului unei singure instituții. Noi am deschis drumurile. Cât de mult va câștiga economia depinde și de ceea ce România produce, exportă și sprijină prin politici economice. Ministerul Afacerilor Interne a făcut un pas înainte. Acum trebuie să ținem pasul împreună.
Există însă un front pe care nimeni nu-și poate permite să rămână în urmă: manipularea informațională și amenințările hibride. Aici, ținta nu este doar un om, ci încrederea unei societăți. Am construit un mecanism de răspuns rapid la informații false și semnalăm platformelor conținutul ilegal care instigă la ură și la violență.
În toamna anului 2024, structurile Ministerului Afacerilor Interne au identificat și au semnalat riscuri grave pentru corectitudinea procesului electoral. Nota DGPI a fost prezentată în CSAT, apoi declasificată în rezumat, și s-a aflat printre documentele avute în vedere de Curtea Constituțională. Decizia a aparținut exclusiv Curții Constituționale. Datoria Ministerului Afacerilor Interne a fost să vadă și să semnaleze un pericol și o vulnerabilitate. Am făcut-o.
Într-un stat de drept, nicio instituție nu se substituie alegătorului sau judecătorului. Dar niciuna nu poate tăcea când votul liber este amenințat.
Rezultatele se văd și în încredere. Nouă din zece români au încredere în pompieri. Încrederea în Poliție a crescut de la 50% la 53%. Nu e suficient. Trebuie să merităm încrederea în fiecare zi. Comisia Europeană a apreciat soluțiile noastre de frontieră, iar pompierilor români le-au mulțumit public premierul Greciei și președinta Comisiei Europene, precum și președintele Franței.
Revin la celălalt pas înainte, cel prin care Ministerul Afacerilor Interne a deschis drumuri pentru cetățeni și pentru alte instituții ale statului.
La începutul mandatului, ministerul oferea patru servicii online. Astăzi, ministerul oferă 33. Peste 1,6 milioane de români și-au obținut cazierul fără să meargă la ghișeu.
Am extins cartea electronică de identitate în toate județele. Peste 2,5 milioane de cetățeni o folosesc deja. Are semnătură electronică recunoscută legal, dar sistemele ANAF și ale Registrului Comerțului nu sunt încă adaptate. Instrumentul există. Statul trebuie să învețe să-l folosească integral.
Am dotat Poliția cu peste 1.100 de aparate de testare a drogurilor în trafic. Când rezultatele medicale întârziau, am creat CERAT, o legătură directă cu medicina legală. Rezultatele ajung acum la timp.
Am dezvoltat WorkinRomania, platforma pentru angajarea lucrătorilor străini, cu documente depuse o singură dată și instituții conectate. Unele proceduri sunt suspendate în urma unei hotărâri judecătorești privind un ordin al Ministerului Muncii, dar infrastructura creată de noi este pregătită.
Am cumpărat din fonduri europene 1.200 de ambulanțe noi, inclusiv pentru serviciile județene din afara Ministerului Afacerilor Interne. Ținta inițială era de 534. Am depășit-o de peste două ori.
Sunt și probleme pe care Ministerul Afacerilor Interne le rezolvă împreună cu alte instituții. Asigurăm măsuri de siguranță în proximitatea a 18.000 de școli și am inițiat planuri naționale împreună cu alte șapte ministere și instituții. Dar 15.243 de clădiri școlare încă nu au autorizație de securitate la incendiu, pentru că nu sunt pregătite să o primească. Aici responsabilitatea este și a proprietarilor, și a autorităților locale.
Am extins în toate județele monitorizarea electronică a agresorilor. Polițiștii intervin de aproape 400 de ori pe zi în cazuri de violență domestică. Dar protecția victimei nu se încheie odată cu plecarea echipajului. Ea are nevoie de adăpost, consiliere și sprijin pentru a-și reconstrui viața. Iar acestea țin și de serviciile sociale oferite de alte instituții.
În fața amenințării dronelor, am cerut primii un cadru de apărare cu responsabilități clare și o lege. În paralel, am început propriile proiecte antidronă.
Dragi colegi, în spatele acestor rezultate sunt peste 128.000 de oameni. Polițiști, jandarmi, pompieri, salvatori, polițiști de frontieră, aviatori, colegii de la ghișee și din structurile de sprijin. Oameni care au muncit uneori în condiții grele, sub presiune, cu sacrificii pe care publicul nu le vede. Și familiile care le-au fost alături. Le mulțumesc tuturor.
Le mulțumesc și secretarilor de stat și conducătorilor structurilor Ministerului Afacerilor Interne pentru deciziile asumate în momente dificile. Pentru colegii mei, un cuvânt spune totul. Respect!
Închei cu ideea de la care am pornit. Cetățenii nu fac diferența între instituții. Există un singur stat și un stat este atât de rapid cât este cea mai lentă verigă a sa.
Ministerul Afacerilor Interne a deschis drumuri în multe privințe. Dar siguranța oamenilor și calitatea serviciilor publice cer ca și alte instituții să meargă în aceeași direcție, în același ritm.
Datoria noastră este să fim cu un pas înaintea celor care încalcă legea. Ambiția mea și a colegilor din Ministerul Afacerilor Interne este ca întregul stat român să fie cu un pas înaintea lor. Împreună!
Vă mulțumesc!