Domnule Președinte, Doamnelor senator și domnilor senatori,

Moțiunea are trei linii principale de critică: afaceri interne, justiție și longevitate politică nejustificată. Pe zona de Afaceri Interne moțiunea reproșează, citez, „o acumulare de eșecuri”.

Se invocă problematica drogurilor, a traficului de persoane, a politicii de resurse umane, a abuzului de forță în stradă al Jandarmeriei și politica Poliției române în materie de postări pe platformele sociale de media.

În materie de droguri, am găsit o stare pe care am descris-o la preluarea mandatului, am spus că dacă nu facem ceva, pierdem războiul pentru tinerele generații, citat care a fost ulterior mistificat.

Am acționat imediat suplimentând personalul alocat combaterii drogurilor cu sute de posturi, am reorganizat anumite structuri, am declarat lupta cu drogurile prioritate și am cerut acțiune. O să arăt planșe cu rezultatele.

Planșă– Trafic și consum de droguri

Planșă – Cantități de droguri capturate

Planșa – Persoane arestate pentru terafic de droguri

Am investit în combaterea drogurilor, în anul 2024, aproximativ 140 milioane de euro, în aplicarea Foii de Parcurs Europene Antidrog. Am mai investit aproximativ 135 milioane de euro, pentru dotarea logistică generală a tuturor armelor MAI, drugteste, autospeciale, laboratoare, truse criminalistice, elicoptere șamd. Cu acești bani am ridicat baza logistică a MAI la un nivel fără precedent în istoria sa.

Planșă – Buget investiții

Planșă – Fonduri externe 2014-2020 (încheiat 2023)

Planșa – Fonduri externe. Cadrul multianual 2021-2027

Planșă – Echipamente logistice (câteva categorii esențiale, 2024 vs. 2022)

Planșă – Drugteste și Bodycam

În materie de violență domestică și violență stradală, am declanșat un număr fără precedent de acțiuni. Am întărit cadrul legal și operațional.

Planșa – Violență domestică (arată numărul de acțiuni lansate, statistici violența domestică 2024 vs. 2021)

Planșa – Infracționalitate stradală (statistici din care rezultă scăderea acesteia)

Planșa – Intervenții 112

Planșa –  Acțiuni de combatere a infracționalității

Planșa – Adunări publice gestionate

Planșa – Operațiunea Blocada

Am redus traficul de persoane, iar în materie de migrație ilegală, România este astăzi o țară cu aproape zero migrație ilegală, cea mai sigură țară europeană în materie de protecție a frontierelor naționale.

Planșa – Trafic de Persoane (reducere migrație ilegală 2024 vs 2021)

Recent s-a încheiat prima evaluare Schengen după aderare la Spațiul Schengen, raportul va ieși curând, el arată un nivel de performanță fără precedent în UE în protecția frontierelor și operarea procedurilor Schengen, iar standardele la care a ajuns MAI român vor fi standarde europene impuse și altor state europene.

În ce privește intervențiile jandarmeriei, se desfășoară după toate legile în vigoare, cu abordări tactice adaptate contextului. De exemplu, la demonstrațiile de la BEC din iarna trecută, jandarmeria a acționat cu reținere, deși jandarmii au fost agresați, jigniți, și atacați cu pietre scoase din caldarăm de 2- 5 kg. Jandarmeria a avut peste 10 cazuri de răniți, dvs., în schimb, cei care acuzați prin moțiune, ați avut câțiva participanți acolo, care au aruncat cu bolovani. Sunt cazuri documentate de poliție, cu nume și prenume.

Moțiunea afirmă că MAI nu își asumă obligații internaționale, dar participăm la FRONTEX cu peste 400 de polițiști de frontieră, suntem a doua națiune ca număr de participanți, iar de curând ne-am asumat și o poziție de management în organizație.

Moțiunea acuză practici abuzive față de cei care postează online. Poliția Română a intervenit în general cu avertismente față de postările în social media care proferau amenințări și incitări la violență. Nu am reprimat nicio opinie politică, dar poliția a sancționat instigarea la violență.  Și face acest lucru fără să comande ministrul, ministrul nu are comandă operativă în MAI. Poliția intervine automat în baza legii. Când o persoană jignește, incită la ură sau violență, Poliția este obligată să intervină pentru că așa spune legea. Deocamdată, ceea ce nu ai voie să faci pe stradă, de exemplu să jignești prin viu grai sau să agresezi, nu ai voie să faci nici prin cuvinte postate online. Așa spune legea română în vigoare. Dacă doriți alte reguli, propuneți și obțineți schimbarea legii. Dar este cel puțin imoral să reproșezi Poliției că aplică legea. Dacă se dorește libertate de exprimare fără nicio restricție privind proferarea de amenințări sau incitări la violență, schimbați legea și Poliția nu va mai interveni. Deocamdată legea spune altceva și frizează absurdul să reproșezi Poliției că o aplică întocmai. 

Moțiunea acuză numiri politice în Poliție, dar nu dă niciun exemplu, spune în schimb că e prea lung șirul ca să se dea exemple. Convenabil.

Se pune problema împuternicilor, pertinent subiect. Aș vrea și eu să avem toate funcțiile acoperite. Dar MAI a pierdut peste 75.000 de oameni în ultimii 10 ani și lucrăm cu un deficit de personal în medie de aproximativ 23% pentru că profesiile din MAI nu mai sunt atractive și stabile.

Cu 125.000 de oameni activi facem muncă pentru scheme prevăzute cu 166.000 de oameni. Scheme elaborate acum 20 – 30 de ani, când nu existau migrație ilegală, trafic de droguri, de persoane, cyber-criminalitate, terorism și alte amenințări. Doar pentru că Guvernul nu angajează diferența de până la 166.000 de oameni pe scheme, MAI a adus bugetului o economie de aprox.12 miliarde lei doar în ultimii ani.

Planșa – Resurse umane (scheme vs resurse umane, angajați activi 2024 vs.2020)

Cu toate acestea, avem zilnic în stradă în medie 30.000 de oameni la datorie. MAI este o armată permanent pe frontul siguranței publice, nu stăm în cazarmă.

Cu această muncă a angajaților MAI, asigurăm un nivel de siguranță publică peste media europeană, cu mult peste media europeană.

Planșa – Nivelul de siguranță și încredere

Siguranța publică din România este un produs pe care turismul românesc îl poate vinde cu succes, dacă ar dori. O declară turiștii străini veniți în România. Alt venit pe care MAI îl aduce la buget, fără să fie contabilizat. Ca și cel de combatere a evaziunii fiscale, doar în 2025 am conservat prin măsuri asigurătorii aproximativ 2 miliarde lei. Ca și cel derivat din Schengen. După unele analize, aderarea la Schengen a adus României venituri de peste 2 miliarde euro anual, doar Schengen.

Am lăsat la sfârșit Visa Waiver. Dintre toate criticile la adresa MAI, aceasta este dintre cele mai ridicole. MAI a reușit includerea în Visa Waiver, cu concursul altor instituții, desigur, în primul rând MAE, dar baza de negociere și baza tehnică a fost asigurată de MAI prin negocierea grea pe care am avut-o pentru realizarea cu SUA a două acorduri tehnice de protejarea frontierelor și combaterea migrației ilegale.

Conform site-ului „Customs and Border Protection” al SUA,  pe anul fiscal 2025, procentul de cetățeni români depistati in trecere ilegală la frontiera SUA – Mexic este de 0.06%, 144 de români la 237.538 migranți ilegali, deci nesemnificativ, nu au avut nicio legătură cu suspendarea Visa Waiver, dimpotrivă, SUA sunt foarte mulțumite de felul în care cooperăm pe subiect.

E ridicol să reproșezi suspendarea programului VW instituției care a adus VW României. Programul VW a fost suspendat pentru că Administrația SUA revede toate aceste programe în contextul atenției pe care o acordă problemei migrației în general.

Dar dacă tot ați deschis subiectul, las aici o întrebare, aveți idee dacă cumva au fost 2-3 politicieni români care au încercat să facă contra-lobby la Washington pentru scoaterea României din program? Politicieni, care, bineînțeles, se pretind public mari patrioți. Întreb.

Doamnelor și domnilor,

Moțiunea îmi pune în sarcină disfuncțiile din justiție, reproșând, de exemplu, că nu se respectă ordinea înregistrării dosarelor în efectuarea judecăților.

Acest exemplu arată că moțiunea amestecă grosier problema calității legilor cu problema calității administrării sistemului judiciar și problema calității judecăților. Sunt trei subiecte separate.

În primul rând și fundamental, din 2004 încoace, de la adoptarea primei versiuni a legilor justiției în procesul de aderare la UE, România a trecut la sistemul autoguvernării în sistemul judiciar. Ce înseamnă asta? Înseamnă că recrutarea, selecția, promovarea, pregătirea profesională continuă, disciplina, sancționarea, pensionarea și reprezentarea față de alte puteri se fac exclusiv de către puterea judecătorească prin CSM, organism reprezentativ compus în urma alegerilor periodice din cadrul sistemului judiciar. Deci, gestiunea sistemului judiciar cu tot ceea ce se întâmplă în interior, inclusiv funcționarea administrativă a instanțelor și parchetelor, aparține sistemului judiciar însuși. Așa s-a negociat aderarea, așa a dorit UE, așa e modelul UE, cu diverse nuanțe, la care voi reveni dacă am timp.

În al doilea rând și de asemenea fundamental, potrivit principiului separației puterilor, anchetele penale și judecățile sunt atributul exclusiv al procurorilor și judecătorilor, independenți de Executiv și Legislativ. Să acuzați un ministru de justiție, oricare, de calitatea anchetelor și judecăților este la fel de logic ca și când ați acuza un parlamentar de calitatea anchetelor și judecăților.

În al treilea rând, legile justiției nu se ocupă de anchete și judecăți, se ocupă de baze administrative ale sistemului în proporție de 95%. Un rest de 5% este alocat prerogativelor de numire a procurorilor și chestiuni de statut, inclusiv de pensionare, care e un element de statut.

E nevoie de înțelegerea clară a acestor principii, pentru înțelegerea corectă a funcționării unui sistem judiciar, a eventualelor probleme, cauza lor și soluțiile.

De principiu, ministrul are cert o responsabilitate partajată legată de calitatea legilor, pentru că ministrul propune proiectele, repet, proiectele.

La preluarea mandatului de ministru de justiție, am găsit sistemul judiciar cu MCV și în starea de frământare în care este astăzi, când am încheiat ultimul mandat, nu mai avea MCV și nimeni nu reclama probleme deosebite.

Apropos de MCV, ridicarea lui a fost obiectiv al programului de guvernare aprobat de Parlament. Citez din programul de guverare al Guvernului Nicolae Ciucă: ,,În domeniul Justiție și stat de drept, cel mai important obiectiv național îl reprezintă finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Guvernul României, alături de toate autoritățile constituționale, au acest obiectiv major de a încheia procesul de integrare a României în spațiul democratic european.,,

Orice ministrul trebuie să aplice programul de guvernare. E o premieră politică reproșul îndeplinirii unui program de guvernare.

Chiar și pentru perioada de după ce am încheiat eu mandatul, acum câteva săptămâni Comisia Europeană a publicat Raportul ,,Rule of Law,, care se face periodic pentru toate țările europene, la capitolul România raportul nota progrese.

Aceasta nu înseamnă că nu ar putea fi probleme, devreme ce sunt magistrați care reclamă că sunt și dacă sunt, trebuie rezolvate.

Dar să întrebi un ministru care și-a îndeplinit, citez din nou din program, „cel mai important obiectiv național” și care de aproape 3 ani se ocupa 12 h pe zi de altceva decât de sistemul judiciar despre ce probleme sunt astăzi în sistem, e ilogic, nu are cum să le știe sau nu le poate aprecia cu acuratețe. Pot să vă spun în detaliu ce probleme erau acum 4 ani, acum 10 ani, dar nu acum două săptămâni.

În orice caz, rezolvarea problemelor trebuie să plece de la cele două principii expuse, autoguvernarea sistemului judiciar și separația puterilor. Pe bază de dialog rațional.

Și încă ceva, simpla schimbare a legilor nu rezolvă automat probleme, în niciun sistem. Eventual schimbarea legilor plus alte măsuri de sistem.

Crizele din sistemul judiciar de-a lungul anilor sunt și crize ale profesiilor judiciare și au, în opinia mea, pe lângă altele, o cauză permanentă, calitatea învățământului superior juridic. În 2003 în Anglia și Țara Galilor funcționau 3 facultăți de drept și s-a făcut dezbatere publică dacă să se deschidă cea de a patra, pentru că erau temeri că va scădea calitatea juridică. Am participat ca avocat român invitat la acele dezbateri. La acea dată în România funcționau peste 30 de facultăți de drept. Și numărul lor a crescut constant. Câte or mai fi astăzi?! În acest ritm o să avem câte o facultate de drept la fiecare primărie.

Dar să revenim la legi. Am spus că miniștrii au răspunderi legate de calitatea proiectelor.

Proiectele pe care eu le-am pus în dezbatere publică mai bine de un an de zile și ulterior înaintat Parlamentului, au avut toate certificările de calitate necesare, de la experți independenți, CSM, Comisarul pe justiție, Vicepreședinta Comisiei Vera Jourova, cabinetul Președintelui Comisiei, Colegiul comisarilor, Comisia de la Veneția șamd.

Iar proiectele au devenit legi, adoptate de Parlament.

Eu nu mă consider infailibil, dar îmi vine greu să cred că și CSM și Comisia Europeană și Parlamentul European și Comisia de la Veneția au greșit toate laolaltă când au spus că legile sunt calitativ bune și în standarde europene.

Legile sunt instrumente și deci instrumentele au fost declarate calitativ bune de toată Europa. Ce au făcut magistrații care se autoguvernează din 2004 cu aceste instrumente, este responsabilitatea lor și da, sunt de acord că trebuie să se analizeze. Dar sine ira et studio, cu expertiză și fără politizare.

Pe de altă parte, nicio lege nu este imuabilă, altfel ne-am conduce și astăzi după „Legea celor 12 Table” prima lege scrisă din dreptul roman.

Se pot evalua ajustări la autoguvernarea justiției? Se poate orice discuta. Sunt opinii care pledează pentru trecerea Inspecției Judiciare de la CSM la MJ. Vă rog să cercetați în câte rânduri am evocat public ca ministru această posibilitate, vă rog să cercetați cine s-a opus vehement, pe lângă CSM. De asemenea, se discută de CSM cu activitate nepermanentă. Pun la dispoziție oricui un interviu din 2020 în care evocam acest lucru, vă rog să verificați cine se opunea. Pentru cei care nu au timp de verificări, spun aici, foarte mulți din cei care le cer astăzi.

Repet, se poate orice discuta despre sistemul judicar, dar sine ira et studio, cu expertiză, echilibru și fără politizări.

În sfârșit, moțiunea pune problema longevității mele pretins inutile în mandate și faptul că nu am candidat decât o singură dată și am obținut doar 11% în București. Se spune că am avut parte de 12 ani de privilegii.

Am avut întotdeauna rețineri să vorbesc despre ceea ce fac, de regulă se vorbește doar despre MCV și Schengen în legătură cu mine. Din vina mea, nu se cunosc multe alte lucruri pe care le-am făcut împreună cu echipele pe care le-am condus. Și nu e timp aici să le dezvolt, nici nu e în firea mea să o fac.

Dar cred că dacă eram inutil, nu mă cooptau în echipele lor 7 Prim Miniștri și nu ar fi acceptat prezența mea în Guvern 3 Președinți, nu le-a sucit nimeni mâna la spate, nu avea cine, din cei 8 ani de mandat de ministru, 4 i-am făcut fără un partid politic în spate, eu am funcționat permanent pe principiul ,,ai greșit, ai plecat,,, pentru că nu aveam ce partid politic să mă susțină dacă greșesc.

Cât privește alegerile, da, am candidat în 2016 la București, după ce trei candidați anteriori  s-au retras, am avut două săptămâni la dispoziție să mă organizez și să îmi fac campanie, cu toate acestea am ocupat locul 3, după dna Firea și actualul Președinte, care se ocupau de București de ani de zile. Știam cu toții în PNL care va fi rezultatul meu și că este un sacrificiu și nu îmi pare rău că l-am făcut. Câteodată trebuie să te arunci pe câte o ,,grenadă,,, ca să salvezi pe ceilalți. Eu m-am aruncat atunci pe ,,grenada,, București, ca să salvez fața PNL. Și nu cred că e ceva de disprețuit aici. Dvs., care mă ironizați, pe câte „grenade” politice v-ați aruncat, ca să vă salvați partidul?!

Ceva totuși am reușit atunci în 2016 la București, am scris cu mâna mea pe lista de candidați la Consiliul General două nume: Ciprian Ciucu pe locul 1 și Stelian Bujduveanu pe locul 2.

Am candidat și la Călărași, în colegiu uninominal, am făcut campanie la țară, cum se spune, nu mi-a fost rușine și am avut onoarea să fiu ales în 2016 în acest Parlament și la Prahova, de asemenea, ales cu cel mai mare număr de voturi dintre parlamentarii PNL din Prahova.

Am candidat și anul acesta la Congresul PNL, unde colegii m-au onorat cu votul lor.

Cât despre privilegii, am avut privilegiul să muncesc zi lumină și de multe ori până dimineața mai bine de 12 ani în serviciul public și consider o mare onoare.

Dincolo de toate rateurile de logică din această moțiune, unul îmi atrage însă atenția deosebit. Politic, dvs., partid autointitulat „suveranist” vă îndreptați în partea a doua a moțiunii direct împotriva ridicării MCV, care a fost un act politic de consolidare a suveranității naționale. Dacă nu înțelegeți acest lucru, discutați cu orice diplomat român de pe spațiul european și veți afla că în orice dosar și orice discuție România pornea cu un handicap de negociere pentru că era o țară cu MCV și în afara Schengen. Discutați cu șefi de fonduri de investiții din SUA de exemplu, de unde vă doriți cu ardoare sprijin și veți afla că multe dintre ele nu au investit miliarde în România pentru că statutele lor le interzic să investească în țări care au probleme cu justiția. Este ilogică acțiunea dvs. politică pentru că eu am consolidat cu fapte, nu cu vorbe, suveranitatea națională, prin tot ceea ce am făcut.

Am fost întotdeauna pregătit să demisionez dacă mi-o cereau majoritatea, Premierul, partidul sau Președintele, fără să fie nevoie de moțiune. Deocamdată, pare că nu e cazul. Până când e cazul, vă salut amical și îmi continui munca!

Vă mulțumesc pentru atenție!