Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Declar deschisă ședința Colegiului Ministerului Afacerilor Interne de astăzi, 29 septembrie.
Colegiul va avea un singur punct pe ordinea de zi, respectiv o prezentare generală a unui proces de reconfigurări structurale și funcționale în cadrul sistemului instituțional al Ministerului Afacerilor Interne. Procesul, la rândul său, va avea mai multe etape.
Astăzi discutăm prima etapă substanțială dintre cele două.
Am hotărât, așadar, lansarea unui proiect — un proces de reconfigurări structurale și instituționale la nivelul Ministerului Afacerilor Interne — cu scopul de a eficientiza acțiunea tuturor structurilor MAI în beneficiul cetățenilor. Procesul va fi structurat pe domenii și linii de intervenție și se desfășoară, sau se va desfășura, în următoarele etape:
O primă etapă este de elaborare a conceptelor de reconfigurări structurale și funcționale pe fiecare domeniu și linie de intervenție, incluzând contribuțiile structurilor, pe lângă cele elaborate la nivelul centralei MAI.
Cea de-a doua etapă va fi prezentarea publică a acestor concepte și dezbaterea lor. Vom atrage și include, acolo unde este cazul și după cum vom hotărî, contribuții instituționale și interinstituționale, atât din mediul guvernamental, cât și din societatea civilă.
După finalizarea conceptelor urmează, firește, prezentarea lor publică în forma finală și lansarea proiectelor de acte normative — de nivel legal sau infralegal, după caz — care vizează realizarea practică a conceptelor. Iar acolo unde nu este nevoie de intervenție legală sau infralegală, vom emite dispoziții administrative, pe care, de asemenea, le vom prezenta public.
În paralel cu aceste etape, în mod permanent, vom asigura comunicarea publică. Vom colecta contribuții, așa cum am spus, și vom realiza o evaluare și reevaluare a întregului proces. Vorbim, deci, despre un proces mai amplu, nu despre măsuri punctuale — dar unul structurat, pe domenii și linii de intervenție.
Domeniul 1 de intervenție: Ordinea și siguranța publică. Avem următoarele linii:
Unu, Sistemul integrat de dispecerate care operează pe domeniul ordinii și siguranței publice. După cum știți, în acest moment ministerul operează mai multe structuri de dispecerizare, atât în cadrul Poliției Române, cât și în cadrul Jandarmeriei Române și al Poliției de Frontieră. Există, de asemenea, nu mai puțin de 93 de dispecerate operate de cele 614 poliții locale. Ideea de principiu este integrarea acestor activități de dispecerat, acolo unde este fezabil tehnic și logic funcțional, de la caz la caz.
Doi, Programul e-Sigur, aflat în legătură cu prima linie de intervenție. Este un program pe care îl operăm și pe care ne propunem să îl eficientizăm prin colectarea și valorificarea datelor și informațiilor din trafic, concentrând — unde este fezabil tehnic — imaginile și informațiile colectate din cele patru-cinci surse care, în prezent, produc imagini din trafic. Pe lângă sistemele MAI, după cum bine știți, și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere operează un număr de camere. Autoritățile locale operează, de asemenea, cele mai multe camere (sisteme CCTV). În acest moment, toate aceste imagini sunt disparate. Concentrarea lor într-un singur punct de monitorizare a traficului rutier va permite o nouă linie de reformă: modul în care monitorizăm traficul și aplicăm sancțiuni contravenționale în trafic, după caz, printr-o procedură mai rapidă și mai simplă. Vom avea, așadar, o nouă concepție de trafic și o altă linie de intervenție. Segmente din această concepție funcționează deja în București, unde Poliția Română a integrat o serie de schimbări: a extins aria de intervenție, a delimitat intervale de trafic cu flux mare pe străzile din Capitală și cooperează cu polițiile locale.
Noua concepție de pază a Jandarmeriei Române, pe două direcții: paza prestată pentru alte instituții și pentru MAI, respectiv paza transporturilor.
Aici menționez ceea ce cred că știm cu toții: nu cu mult timp în urmă — anul trecut, dacă nu mă înșel, sau acum doi ani — a existat un document intitulat „Noua concepție de pază a Jandarmeriei Române”, discutat în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în urma căruia am desfășurat deja o serie de interacțiuni instituționale, anticipând această nouă concepție.
Vom accelera aplicarea ei, astfel încât după 1 ianuarie să fie operabilă, iar instituțiile, altele decât Ministerul Afacerilor Interne, să-și modifice planurile de pază și să aibă timp să se adapteze.
O altă linie vizează noua structură a Direcției Generale Anticorupție, care are în vedere, evident, aplicarea întocmai a recentei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind competența, precum și o structurare pe baza circumscripțiilor Curților de Apel. Vom intra în detalii la momentul potrivit.
Șapte: noua concepție privind Poliția Transporturilor. Vizăm raportul dintre Poliția Transporturi, în general, și Poliția Autostrăzilor; integrarea lecțiilor învățate din proiectul-pilot IPJ Constanța; consolidarea Poliției Transporturi Navale și Aeriene; precum și armonizarea cu Poliția de Frontieră. Pe scurt, o regândire a conceptului de Poliție a Transporturilor.
Opt: o nouă concepție privind structura Jandarmeriei Române. Vom face o analiză comparativă a distribuirii forțelor pe județe, raportat la numărul de locuitori, pentru a optimiza capacitatea de intervenție a structurilor. Sunt posibile integrări sau comasări ale unor substructuri.
Nouă: de asemenea, o nouă concepție privind normarea personalului din serviciile de evidență a persoanelor. Vom elabora o matrice raportată la populația fiecărui județ și o vom aplica, distinct, pentru fiecare județ. Ne referim la serviciile de evidență a persoanelor de la nivelul autorităților locale.
În aceeași zonă, pe partea centrală, vom analiza foarte atent atribuțiile și eficiența Direcției pentru Evidența Persoanelor și a Direcției Pașapoarte, în vederea unei eventuale integrări. Decizia va fi luată în funcție de această evaluare.
În sfârșit, a zecea linie de acțiune în domeniul ordinii și siguranței publice este noua structură a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, care va încorpora IGI – Inspectoratul General pentru Imigrări.
Domeniul doi de intervenție: situațiile de urgență. Aici avem deja lansat proiectul de concentrare a comenzii în teritoriu.
Domeniul trei vizează o serie de reconfigurări de ordin general și funcțional, la nivelul întregului sistem, raportate, desigur, la cadrul normativ în vigoare, după cum urmează:
Linia întâi: creșterea vârstei de pensionare. Este un proces de reflecție deja lansat, care va avansa în pas cu consultările și discuțiile din întreaga familie ocupațională de apărare, ordine publică și siguranță națională, în vederea elaborării unui concept unic. Ministerul Afacerilor Interne nu poate lipsi din acest efort, din această discuție derulată la nivelul întregului sistem și lansată la nivel de guvern.
Doi. Un subiect discutat și în trecut, dar fără să trecem la aplicare, nici măcar la o configurare conceptuală: reconfigurarea criteriilor de acordare a gradelor superioare în sistemele militare, inclusiv în sistemul nostru, astfel încât, pe viitor, să nu ne confruntăm cu o acordare în masă a gradelor fără criterii foarte bine definite sau mai bine definite.
Trei, foarte important: protecția cadrelor prin lege. Este evident că operăm într-un sistem supus unor presiuni mult mai mari decât în anii trecuți, din perspectiva siguranței cadrelor care intervin în executarea misiunilor. Nu fac distincție între arme: acest efort trebuie dus de toate armele, inclusiv de structurile care acționează alături de acestea — mă refer, de pildă, la piloții de ambulanță. Am avut recent un caz revoltător: un ambulanțier înjunghiat, undeva în nordul țării, de către un pacient căruia îi salva viața, conducându-l la spital. Avem în vedere toate cadrele care intervin, inclusiv piloții de aeronave. Este, cred, de bun-simț ca legea să protejeze pe cel care intervine pentru a salva viața și patrimoniul cetățenilor și să îl apere în fața agresiunilor din timpul misiunii, care nu doar că îi împiedică îndeplinirea sarcinii, dar îi pun și viața în pericol.
A patra linie generală: elaborarea unui concept de utilizare a dronelor în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu analizarea a două direcții: fie compartimente dedicate în fiecare structură, fie elaborarea unui concept de „armă” — drona propriu-zisă.
În sfârșit, cinci: reorganizarea centralei Ministerului Afacerilor Interne. Mă refer la nivelul central: evaluarea atribuțiilor diverselor compartimente și subcompartimente, identificarea paralelismelor și a eventualelor suprapuneri de competențe, dimensionarea personalului. Ideea centrală este mobilizarea unui număr cât mai mare de colegi — cât mai multe cadre ale Ministerului Afacerilor Interne — în operațiuni, în zona operativă, în acțiune directă alături de cetățean, și limitarea la maximum a activităților birocratice, inclusiv prin revizuirea procedurilor de lucru și a normativelor: simplificarea și debirocratizarea activității centrale a ministerului. Dacă vorbim de planificare, acesta este primul pas al procesului: planificarea reconfigurărilor structurale și funcționale începe astăzi, în această ședință de colegiu.
Imediat după, vom avea o ședință cu sindicatele — la care veți participa și dumneavoastră, sau cei mai mulți dintre dumneavoastră — și vom prezenta aceste linii, după care va începe faza esențială: consultările.
Avem deja o serie de concepte elaborate, ori structuri mari ale acestor concepte, aproape pe toate liniile. Nu am mai adus dosarele la care s-a lucrat săptămâni — la unele, luni —, iar la altele efortul de concepție a început încă de anul trecut.
Sunt foarte multe linii de acțiune pregătite pentru aplicare, dar, așa cum am spus și la una dintre ședințele de colegiu anterioare, nu vom face acest pas înainte de a colecta propuneri și de la dumneavoastră.
Mai întâi am așteptat idei „de la pagină goală”; acum vă punem la dispoziție și un material de lucru, pentru a vă exprima opiniile pe marginea lui. În felul acesta va fi, probabil, mai simplu. Evident, consultarea va avea loc și cu sindicatele. În ceea ce privește actele normative necesare pentru implementarea acestor concepte, vom organiza dezbatere publică — conform reglementărilor în vigoare — pentru fiecare act normativ de rang legal, dar și pentru cele de rang infralegal (ordine de ministru).
În orice caz, după finalizarea acestor faze și lansarea propriu-zisă, vor intra în joc și alte instituții: Guvernul României, Parlamentul României, acolo unde este nevoie de modificări ale actelor normative.
Estimez ca acest proces — cel puțin în liniile sale mari de forță, de schimbare și modernizare — să fie finalizat până la jumătatea lunii decembrie. Vom proceda cât se poate de științific, programatic, planificat, evaluând fiecare pas, studiind fiecare măsură și adaptând-o realităților din teren. Nu vom face schimbări doar de dragul anunțului, punând în pericol ordinea și siguranța publică sau funcționalitatea actuală a sistemelor — funcționalitate care, per ansamblu, asigură un nivel ridicat de siguranță în țara noastră.
Pornim în acest demers cu obiectivul de a ridica nivelul de siguranță și eficiență. În acest proces este nevoie de toată lumea — atât în materie de acțiuni și operațiuni, cât și în materie de planificare și conducere. Asta înseamnă că efortul de regândire și cooperarea în reconfigurare sunt așteptate de la toți: și din sală, și din întregul sistem.
Vom avea un grup de lucru care va conduce acest proces — nici foarte restrâns, dar nici foarte larg, ca să nu ne birocratizăm în „grupuri de lucru”. Vom lucra pe modelul proiectului-pilot Constanța: și atunci a existat un grup de lucru (acțiune inedită la acel moment, poate o premieră după multă vreme), un grup foarte extins, dacă vă amintiți. De această dată va fi ceva mai restrâns.
În sfârșit, se vor emite ordine pentru formalizarea procesului, inclusiv solicitarea de contribuții din partea structurilor și aprobarea componenței grupului de lucru.