Moderator: Claudiu Pândaru
Invitat in studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne
Moderator: Invitat în această seară la Digi 24 este ministrul de Interne, domnul Cătălin Predoiu. Mulțumim că ați venit! Domnule Predoiu, discutăm în această seară despre Schengen, despre extremism, dar sunteți și politician. Ne uităm împreună la discuțiile de la Guvern între liderii și reprezentanții partidelor din arcul pro-european, așa cum s-a intitulat această încercare de a face o coaliție guvernamentală. Sigur, nu ați făcut parte din comisia de negocieri politice, erați la Bruxelles, negociați intrarea României în Schengen. Cu toate astea, o să vă întreb. Prioritatea numărul unu a României, probabil că și la Bruxelles cu oficiali europeni ați avut discuții de genul ăsta, este, bănuiesc, stabilitate politică și un nou guvern cât mai repede.
Cătălin Predoiu: Dincolo de prioritățile, așa cum se văd din exterior, de la Bruxelles, ați menționat dumneavoastră, sunt importante prioritățile cetățenilor români și este destul de clar din pozițiile exprimate în toate mediile, că cetățenii așteaptă soluții cât mai rapide de la politicieni pentru problemele existente. De aceea, cred că este un obiectiv obligatoriu încheierea acestor negocieri, sigur, purtate cu seriozitate, evident, cât mai repede, astfel încât țara să aibă un guvern care să abordeze de îndată soluții pentru problemele reclamate de cetățeni.
Trebuie luate în serios toate criticile și toate doleanțele fiecărui cetățean, trebuie abordate cu pragmatism și cu soluții, cu inteligență. Și, în acest context, dacă îmi este permis, aș spune că partidele, la rândul lor, trebuie să dezvolte și să demonstreze o responsabilitate nu numai în negocieri, dar și în afara negocierilor. Cred că e important să schimbe puțin abordarea discursivă, de la un mod de lucru clasic, pe care îl știm de mulți ani, unele atacuri de suprafață, atacuri de complezență, tactice pentru a obține în interior anumite, hai să spunem, avantaje în negocieri, să se păstreze acest tip de discuții contradictorii până când se găsesc soluții și se anunță soluțiile. Cetățenii nu sunt sau nu mai sunt, dacă vreți, nu numai interesați, dar sunt saturați de acest tip de atacuri reciproce. Și mai e ceva, o abordare inteligentă a tuturor partidelor ar conduce la o concluzie destul de limpede. Toate aceste partide pro-europene au un adversar politic, ce le-a pus pe toate în cauză, n-a făcut diferențiere între aceste partide și unul din argumentele invocate privind desuetudinea acestor partide mainstream, să le spunem, sunt tocmai aceste abordări politicianiste de înțepături, atacuri care nu aduc nimic, adică nu interesează cetățeanul, nu interesează nici marea masă a membrilor de partid, ca să vă spun sincer. Ceea ce ne interesează e să avem soluții cât mai rapid, să avem un guvern rapid și cred că ar trebui arătată o solidaritate în responsabilitatea față de cetățeni din partea tuturor partidelor, până și în conduita cu care te prezinți în fața publicului, atunci când anunți rezultatul unei etape de negocieri, planuri pentru următoarea și așa mai departe.
Asta e o tușă personală, dacă vreți, o opinie legată de modul în care ar trebui dialogat în aceste zile. Partidele trebuie să înțeleagă, după părerea mea, că au un obiectiv comun, respectiv păstrarea parcursului european al țării, un parcurs care a adus dezvoltare. România s-a dezvoltat de peste 8 ori în ultimii 20 de ani. Drumul european a adus bunăstarea. E foarte adevărat că această bunăstare nu este răspândită echitabil în societate, s-au produs polarizări în acumularea de venituri, unele explicabile, altele mai puțin explicabile, că sunt probleme de eficiență a administrației, că sunt în continuare probleme de integritate și pe alocuri chiar de corupție, toate aceste lucruri nu trebuie negate, trebuie abordate cu soluții concrete.
Dar, în același timp, cred că o responsabilitate solidară a tuturor partidelor pro-europene este să explice, să arate cetățenilor că drumul european a adus rezultate concrete palpabile pentru fiecare, de la fonduri europene până la dreptul la liberă circulație, chiar și așa, cu spațiul Schengen încă nedeschis pentru câteva zile, investiții străine, schimb de expertiză, standarde democratice, libertăți, drepturi. Tot acest univers democratic a fost construit de români cu multă trudă și de politicieni, atât de blamați în aceste zile, și de partide, cu toate scăderile lor, dar a fost construit într-un spațiu de siguranță, de libertate, de justiție, construit în Uniunea Europeană, de care noi am beneficiat și la care am și contribuit.
Moderator: Domnule Predoiu…
Cătălin Predoiu: Trăgând o concluzie…
Moderator: Vă rog!
Cătălin Predoiu: Da, un guvern cât mai rapid cu putință, cu oameni care au demonstrat, în cariera privată sau publică, rezultate, deci un guvern bazat pe meritocrație, un guvern cu soluții și pe parcursul acestui proces al negocierilor, un comportament, inclusiv public al partidelor, dincolo de ușile închise, care să arate că au înțeles că ne aflăm într-o altă paradigmă, într-un alt tip de joc, care pune în cauză însăși sistemul, un sistem democratic care, repet, a adus bunăstare României și cetățenilor.
Moderator: Vorbim imediat și despre extremism legionar și poziționarea autorităților față de aceste fenomene până acum. Mai întâi, însă, pentru că ați vorbit mult despre Uniunea Europeană, de curiozitate, ce s-a schimbat în câteva luni de zile, cel puțin asta a fost senzația publică, încât România să fie primită în Schengen?
Cătălin Predoiu: N-a fost o schimbare în ultimele luni. A fost o muncă de ani de zile în spate, a colegilor, în primul rând din teritoriu, de la frontieră, care au ridicat nivelul de protecție al frontierei noastre, rezultate bune în combaterea migrației ilegale și, în același timp, hai să spun în ultimul an și jumătate, o schimbare de strategie și de tactică a discuțiilor cu Austria și cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Moderator: Austria, în special? Pentru că Austria se opunea.
Cătălin Predoiu: Austria exprimase veto-ul în urmă cu doi ani de zile. Deci Austria era primul stat care trebuia abordat, dar noi am avut o abordare multisectorială, adică am abordat și state membre, am păstrat sprijinul pe care România îl avea deja câștigat în anii anteriori, am păstrat și dezvoltat o bună relație cu Comisia Europeană, dar în raport cu Ministerul de Interne austriac, noi am schimbat radical modul de abordare, încă de anul trecut. A fost o muncă de luni de zile în consolidarea unei încrederi, pe de o parte, care să ne permită din ce în ce mai mult aprofundarea discuțiilor și apropierea de obținerea acordului, dar și în paralel, o muncă imensă în teren pentru combaterea migrației ilegale și a traficului de ființe umane, a crimei transfrontaliere în general.
Spuneam că în ultimele 16-18 luni, noi am reușit să reducem migrația cu aproximativ 80 %, migrația ilegală, transformând România într-una din cele mai sigure țări din punct de vedere al migrației ilegale. Frontiera română este una dintre cele mai sigure din Uniunea Europeană și acest lucru a contat și le mulțumesc încă o dată polițiștilor de frontieră, comandanților lor pentru aceste rezultate, așa cum mulțumesc și echipei de negocieri, care a știut să găsească soluții.
Moderator: Concret, cum vor simți românii că țara noastră a intrat în Schengen?
Cătălin Predoiu: Sunt trei avantaje mari ale intrării în spațiul Schengen. În primul rând la trecerea frontierei nu vor mai fi controalele pe care le cunoaștem, deci, hai să spunem un confort complet diferit, confort ridicat în modul în care trecem frontiera în ambele sensuri, ceea ce este important, pentru că sunt foarte multe treceri într-un an de zile, românii circulă mult. Anul trecut a fost un record, n-aș vrea să greșesc, dau o cifră aproximativă, am avut în jur de câteva zeci de milioane de treceri ale frontierei, cam de trei ori populația României, dus-întors. Nu înseamnă că 60 de milioane de oameni au intrat în țară, ci pur și simplu trecerile în ambele sensuri au însumat această cifră. Recordul a fost într-o zi de vară la Nădlac, aproximativ 370.000 de cetățeni, 400.000 de cetățeni într-o zi au trecut granița. Vă dați seama că într-un astfel de flux, controalele inevitabil creează cozi lungi la frontieră, timpi de așteptare, deși, la ora la care vorbim, și asta vorbim de ani de zile, timpul pe care Poliția Română de Frontieră îl consumă pentru efectuarea unui control al unei mașini, de exemplu, nu depășește cinci minute și spun larg cinci minute, sunt controale și de două minute.
Moderator: Sigur. Știți foarte bine că de multe ori, de partea cealaltă a graniței, apăreau problemele.
Cătălin Predoiu: E și aici o problemă, pentru că nu toată lumea alocă forțele pe care le-am alocat noi. Cred că am triplat, dacă nu mă înșel, personalul alocat controlului la punctele de trecere a frontierei. Altă discuție este legată de transportul mărfurilor, unde acolo intervin și alte instituții, Vama, autoritatea sanitar-veterinară. Deci, o dată este acest avantaj. Al doilea este, fără îndoială, decurgând din primul, un avantaj economic, chiar și pentru cetățean, timpul economisit, dacă vreți. Nu mai spun pentru transportatori.
S-au făcut diverse calcule, unii spun câteva miliarde de euro câștigate de România anual, alții peste 10. Unii au avansat cifre și mai mari. Părerea mea este că e foarte greu să cuantifici. În orice caz, una este să fii un exportator bazat la Iași, de exemplu, care trimite marfa în Occident și durează câteva zile și alta este să scurtezi această perioadă de transport cu câteva zile. Sunt camioane care stau în vămile noastre și zile întregi, peste o săptămână, unele. Deci, avantajele economice sunt certe. Dar mai există un avantaj de ordin politic care reprezintă momentul în care noi putem spune că am finalizat procesul de integrare deplină în Uniunea Europeană. E foarte greu să faci o ierarhie între aceste avantaje, certe sunt toate trei, importante sunt toate trei. Toate se răsfrâng asupra cetățeanului în final, dar și asupra țării, asupra poziției în Uniunea Europeană și așa mai departe.
Sigur că toată această schimbare aduce și alte provocări. Vă spun că după momentul în care s-a luat decizia, nu am pus deoparte dosarul Schengen. Și astăzi am avut o ședință, nu mai târziu de acum o oră, o oră și jumătate, o ședință lungă pe tema Schengen, pentru că trebuie să ne pregătim pentru momentul intrării. Sunt lucruri de făcut în plan normativ, adică o serie de reglementări care trebuie adoptate pentru a ne amenaja noul statut de membru deplin al spațiului Schengen, dar și în plan operațional în teren, de la modul în care se vor reconfigura punctele de frontieră, care trebuie eliberate de orice obstacole în calea fluxului de autoturisme de cetățeni și de mijloace de transport mărfuri, până la restructurarea, realocarea forțelor în teren, transformarea atribuțiilor lor, a misiunilor lor, care devin mai sofisticate acum, pentru că introducerea acestui regim de stat membru Schengen nu înseamnă abandonarea protecției frontierei, dimpotrivă, înseamnă protejarea frontierei și mai bine, dar prin mijloace mai sofisticate, mai multă cooperare între polițiile de frontieră, mai multă cooperare între Poliția de Frontieră și Poliția Română, partajare de informații atât între aceste două instituții, Poliția de Frontieră, Poliția Română în cadrul MAI, dar și cu instituții din țările vecine, programe de cooperare, misiuni de supraveghere mixtă, tehnologică, investiții în mijloace de supraveghere a frontierei, consolidarea unui baraj tehnologic pe care noi l-am creat în ultimii ani, mijloace de supraveghere la distanță, night-vision, termo-vision, comunicații prin satelit, puncte de împărțire a informațiilor, combaterea grupurilor de traficanți.
Deci se complică într-un fel profesional activitatea Poliției de Frontieră, devine mai sofisticată. Și toate aceste lucruri, sigur, trebuie planificate, trebuie, cum spuneam, luate măsuri coordonate etc.
Moderator: Domnule ministru, prima zi în care nu vor mai fi acele bariere la frontieră este?
Cătălin Predoiu: 31 decembrie, ora 00:00.
Moderator: Deci, românii care se vor întoarce în 2025 acasă sau vor pleca, nu vor mai vedea barierele la frontieră.
Cătălin Predoiu: Nu și mă bucur mult pentru asta, este cea mai mare satisfacție.
Moderator: Bun.
Cătălin Predoiu: În același timp, aș vrea să informez cetățenii, și noi o să facem asta structurat, astăzi am discutat inclusiv măsuri de comunicare strategică în zilele următoare și veți vedea aceste măsuri. Controale selective vor exista așa cum există în orice stat european, membru în spațiul Schengen. Adică controale acolo unde sunt indicii, informații sau semne aparent vizibile că ceva e în neregulă cu un transport sau altul, de pasageri, de mărfuri sau pur și simplu un autoturism cu cetățeni care se deplasează în afara unor operațiuni comerciale.
Poliția Română este instructată și Poliția de Frontieră la fel, să coopereze în acest sens. Am discutat până și modul în care trebuie explicat cetățenilor, modul de adresare. Fac un apel în același timp și la cetățeni să coopereze cu Poliția de Frontieră. Suntem parteneri ai cetățeanului și apartenența la spațiul Schengen, implică și o anumită responsabilitate și un anumit tip de conduită și de cooperare între cetățean și Poliția de Frontieră. Vă dau un exemplu și am încheiat, recent am călătorit în Germania cu autoturismul la o serie de întâlniri. Am fost oprit la granița dintre Austria și Germania. Am fost invitat să tragem pe dreapta, într-un spațiu amenajat. Au fost întrebați ce este cu noi, unde mergem, am prezentat pașapoartele, polițiștii cooperanți, s-au uitat, am mulțumit, am trecut mai departe.
Moderator: Păreaţi suspect, domnule ministru. De altfel, și în România le păreți suspectul multora, după ce acum câteva zile ați avut niște declarații în care condamnați atitudinile extremiste și excesive din partea susținătorilor domnului Călin Georgescu. Al unora, desigur, dintre susținătorii lui Călin Georgescu. Ați fost atacat?
Cătălin Predoiu: Declarația a fost la modul general. Declarațiile mele cred că au fost clare. În orice caz, la sigur au fost sincere și în același timp doresc să fie ferme. Respect drepturile fiecărui cetățean român și ca persoană fizică și în calitate oficială, pe care o am temporar. Și în același timp, cred că aceste drepturi trebuie protejate și respectate de instituții, indiferent de opiniile politice. Nu fac diferențieri între opinii politice, dezavuez în același timp, orice formă de violență verbală, din orice parte ar veni, de la orice tip de susținător politic al oricărui partid, candidat etcetera. Toți suntem egali în fața legii. Niciodată n-am făcut și nu voi face diferențiere între cetățeni în funcție de opiniile lor politice. În același timp, repet, o spun cu fermitate, România este o țară sigură și va rămâne o țară sigură, iar Poliția Română aplică legea cu cartea în mână, cu Codul în mână. Noi am făcut proceduri prin Poliția Română, acolo unde s-au încălcat legi în materie de campanie electorală, fie că a fost depășit termenul de campanie electorală, indiferent din partea cui a venit această încălcare, indiferent de ce susținere politică exprima respectivul cetățean sau acolo unde se proferau violență și repet, dezavuez, violențele din partea oricărui susținător politic împotriva oricărui partid sau candidat politic.
Moderator: Sunteți însă de acord, domnule ministru, că autoritățile nu au fost atât de ferme în ceea ce privește extremismul, susținătorii lor, mișcărilor, mișcării legionare în decursul acestor ani?
Cătălin Predoiu: Sunt de acord că acest fenomen a fost perceput greșit ca fiind semnificativ în societatea românească. Caut în memorie și evoc un raport al consiliului Superior al Magistraturii întocmit la sesizarea, solicitarea, invitația ministrului justiției, acum câțiva ani de zile…
Moderator: Când erați ministru al justiției?
Cătălin Predoiu: Da, dar vorbim în termeni instituționali aici. De aceea îmi aduc aminte, pentru că am fost implicat în procesul respectiv, care am evaluat modul în care justiția în ansamblu, ministerul public, dar și instanțele, la acel moment, acum câțiva ani de zile, repet aborda acest fenomen. Nu vă ascund că și această sesizare a Consiliul Superior al Magistraturii am făcut-o pentru că, la rândul meu, ca ministru atunci am primit sesizări din partea unor asociații, a unor ONG-uri, din partea unor organizații ale minorităților naționale și religioase, care semnalau că s-ar putea să fie o problemă în anumite situații, pentru că anumite tipuri de propagandă nu erau sancționate. Nu numai de tip legionar cum ați spus dumneavoastră, dar în general xenofobie, antisemitism, mă rog, mișcarea anti democratică cu tentă, eu știu de violență. Şi raportul acela a confirmat că ar trebui, poate, mai multă fermitate.
Moderator: E momentul unui restart? Că legea există.
Cătălin Predoiu: Nu chiar un restart, pentru că nu pot să spun că nu s-a lucrat deloc în privința asta, dar poate că o abordare mai atentă și mai responsabilă, mai fermă, e clar necesară.
Moderator: E o prioritate și pentru Ministerul de Interne?
Cătălin Predoiu: Știți că, am constatat venind la Ministerul de Interne, și nu o spun doar pentru că acum sunt ministru, în fond, mai sunt câteva zile ministru la interne, nu prea am găsit ce să reproșez aici. Adică nu ține doar de Poliție aici, ci de întreg lanțul de instituții de aplicare a legii, până la instanță.
Moderator: La Tâncăbești anual era încălcată legea, legea care interzice.
Cătălin Predoiu: Da, dar proceduri s-au făcut de către Poliție și vă spun că s-au făcut și se fac cu legea în mână, insist pe acest lucru. Eu sunt avocat de profesie. În toate adresările mele, colegilor din Ministerul de Interne, menționez drepturile și libertățile cetățenilor, dar România e o țară sigură, vrem să rămână o țară sigură și să aplicăm ferm legea, dar la fel de ferm trebuie să respectăm garanțiile procesuale, drepturile cetățenilor și o spun fără nicio rezervă. Ministerul de Interne este gata să explice și să răspundă în fața Parlamentului pentru orice tip de procedură a dezvoltat-o pe această zonă, nu numai în perioada recentă ci și în perioada mai veche.
Moderator: Vă mulțumesc foarte mult pentru discuția din această seară, domnule ministru, sper că o să avem ocazia să o continuăm.
Cătălin Predoiu: Mulțumesc!