RepublikaNews TV
Emisiunea: Ediție Specială
Moderatori: Alina Tănăsescu, Cristi Georgescu
Moderator: Este în plină desfășurare campania electorală pentru alegerile parlamentare. Un adevărat maraton pentru a cunoaște candidații care merg la cârma țării cu propuneri legislative menite să ofere cetățenilor acestei țări un trai mai bun, dar și unul sigur.
Moderator: Sunteți la o ediție specială pentru parlamentari. Avem, încă, fără echivoc, în România, anumite legi care dau dreptul la interpretare, cum de altfel ar trebui să fie, însă nu atât de mult încât regulile să fie aplicate la mica înțelegere. Tocmai de aceea, fiecare candidat, fie că vorbim despre cei pentru Camera Deputaților ori Senat, a gândit strategii aplicate care să-i ajute nu doar pe românii din județele pe care le reprezintă, ci pe toți cetățenii României.
Moderator: În lista pentru parlamentare se înscriu și candidați cu experiență în a gestiona activitatea unor instituții cu rol important și chiar ministere cu un portofoliu vast de activitate. Alături de noi, în Ediția specială, domnul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne și candidat din partea PNL Prahova pentru Senatul României. Domnule ministru, bine ați venit!
Cătălin Predoiu: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!
Moderator: Domnule ministru Predoiu, o să lansez întrebarea care se impune. Cum ați decis să candidați pentru un portofoliu la Senat?
Cătălin Predoiu: Am decis împreună cu colegii din Prahova, cu colegii din Partidul Național Liberal, de aici din Prahova și de la centru. Inclusiv din perspectiva unei experiențe pe care am acumulat-o, și în profesia mea de avocat și, în ultimii 15 ani în serviciul public, în calitate de Ministru al Justiției, Ministru de Interne, pasager am trecut și pe la Ministerul de Externe, dar și în calitate de parlamentar. Aș putea spune că interacțiunea mea cu domeniul legislativ, cu legile, la modul cel mai general spus, datează de la sfârșitul perioadei de liceu, când m-am pregătit pentru intrarea la facultate. Apoi, pe parcursul facultății am învățat să citesc și să înțeleg legile, după aceea să le aplic, să le practic ca avocat în folosul cetățenilor, în folosul ideii de Drept și de dreptate, în folosul ideii de libertate. Intrarea mea în serviciul public a fost neașteptată și pentru mine la momentul respectiv. S-a petrecut în anul 2008, eram avocat și cadru didactic universitar la Facultatea de Drept din București și, pe fondul unei crize politice, guvernamentale, în legătură cu postul de Ministru al Justiției, care era destul de disputat, în fine, frământat de demisii anterioare, controverse între președintele în funcție la acea dată și primul ministru de la acea data, s-a optat pentru ideea unui ministru care să nu fie afiliat niciunui partid, să nu fie membru al niciunuia dintre partidele implicate în actul guvernării sau în opoziție și care să fie mai degrabă un practician, un tehnocrat, cum se spune așa, pretențios. La vremea aceea aveam cumva o interacțiune cu Ministerul Justiției pentru că eram parte dintr-un grup de Experți care elaborau proiectul Noului Cod Civil. Încurajat și de colegii din comisie, de profesorii mei de la Facultate, având și o relație mai veche, trebuie să recunosc acest lucru, cu Partidul Național Liberal, am avut o activitate politică incipientă în anii 90 până când m-am consacrat complet carierei de de avocat și de cadru universitar, deci, pe fondul tuturor acestor date prealabile să spun, și contemporane la momentul respectiv, am acceptat un mandat inițial de nouă luni ca Ministru al Justiției, tocmai pentru a ajuta la accelerarea procesului de finalizare a proiectelor Noilor Coduri, de promovarea lor către Guvern, către Parlament, și așa mai departe. Acela a fost, dacă vreți, pasul inițial cu un mandat limitat cu un obiectiv limitat. Nu m-am gândit la acel moment, să vă spun sincer, că va urma o perioadă mai lungă de serviciu public. Numai că, după încheierea acelui mandat, au continuat ofertele guvernamentale, ca să spun așa, de a continua și de a-mi finaliza proiectele. În final, am părăsit Ministerul Justiției în anul 2012. După patru ani și trei luni, șase luni, nu mai știu exact de mandat, dar cu proiectele finalizate. A mai urmat o perioadă de activitate politică. Am hotărât să intru la un moment dat în politică, nu din postura de ministru, ci tot din postura de avocat. Am optat pentru un partid în opoziție care mi s-a părut că mă reprezintă cel mai bine în acel moment și, ulterior, am participat la procesul reunificării liberale. Sunt unul dintre cei 12 semnatari ai actului de fuziune dintre fostul Partid Democrat Liberal și vechiul Partid Național Liberal în noul mare, cum se spune, Partid Național Liberal în rândul căruia mă număr și astăzi. Am activat ca parlamentar, aducând în intervențiile mele tot ce am învățat, tot ce am acumulat ca experiență și ca practician și teoretician, dar și în postura de ministru al Justiției. În anul 2020 am mai avut un mandat de ministru în care am pregătit o serie de proiecte de legi, proiectele Legilor Justiției. Apoi, Guvernul s-a schimbat, PNL la negocieri a cedat postul de ministru al Justiției și am părăsit echipa guvernamentală rămânând în Parlament. Un an mai târziu, din nou s-a produs o schimbare guvernamentală și am fost din nou solicitat de a exercita mandatul de ministru al Justiției, ceea ce mi-a dat ocazia să finalizez proiectele pe care le lăsasem când am plecat în 2020 într-un stadiu definitiv, practic, dar care ulterior fuseseră modificate. E o poveste mai lungă cu istoria USR la guvernare, nu vreau să intru aici în detalii pentru că nu-și au rostul. Cert este că după încă un an de zile, în anul 2022 am finalizat din nou proiectele Legilor Justiției. Le-am trecut prin Parlament. Evident, cu voturile colegilor și ale partenerilor și, pe baza lor, am reușit să obținem ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul Justiției la finalul anului 2022. Apoi, am venit la Ministerul de Interne, reprezentând tot Partidul Național Liberal. Mi-am setat și mi-am asumat și aici o serie de priorități. Deci, tot acest parcurs poate că a contat în opțiunea colegilor și de la centru, dar și de aici din organizația PNL Prahova de a-mi face această onoare și de a mă propune candidat pentru Senat, de data aceasta, și, evident, încrezător că vom câștiga împreună alegerile în Prahova și voi exercita această demnitate. Cum deja cred că am demonstrat nu sunt un om care obișnuiește să stea locului, ca să spun așa,
Moderator: Se vede și în urma activității intense din spate, până la urmă…
Cătălin Predoiu: Da. Am tot timpul o nerăbdare să fac lucruri și mă împinge mereu ceva înainte Probabil că pasiunea inițială din profesie, poate și alte lucruri. Nu mă pricep să spun cuvinte mari legate de patriotism și alte lucruri, vreau să se vadă din faptele mele. În orice caz, pot să-i asigur pe cetățenii din Prahova că pot fi util interesului lor de prahoveni, așa cum pot fi util și intereselor mai mari de țară, prin experiența pe care am acumulat-o și că vreau acest lucru. Fără emfază, fără să declam puternic că mă pun în slujba acestor interese. O să las, ca întotdeauna, faptele să se vadă și vorbele altora să spună ce și cum. E aici o întreagă discuție, dacă vreți și de ordin teoretic, care excede candidaturii mele. Cu ce poate să fie un parlamentar util unei comunități locale? Pentru că, pe fond, Parlamentul adoptă proiecte de lege iar, în principiu, legile au aplicabilitate generală. Poate fi util, pentru că indiferent cât de buni, de performanți sau de competenți sunt reprezentanții comunității locale, pentru a promova interesele unei comunități e nevoie de o bună interacțiune cu cei care fac politică națională în Parlament sau în Guvern. Deci, numai din această interacțiune pot fi valorificate atuurile, oportunitățile unei comunități sau ale unui județ. Și din această perspectivă sunt convins că experiența mea poate fi utilă. Sunt gata să o pun la dispoziția cetățenilor prin reprezentanții pe care îi au aici, în teritoriu, și așa cum am deslușit și rezolvat o serie de lucruri în politica națională, cred că pot s-o fac în interacțiune cu comunitatea locală și pentru interese regionale sau locale. Prahova este un județ important este un județ cu o comunitate puternică, cu o dezvoltare economică puternică, această dezvoltare trebuie să continue, potențialul este atât în zona industrială, cât și în zona agricolă sau în zona de turism Sunt convins că această dezvoltare aduce provocări legate de urbanism, legate de siguranța și ordinea publică. Și pentru toate aceste provocări sunt disponibil cu tot ce am învățat cu tot ce sunt dispus și capabil să învăț în continuare, pentru că un om învață toată viața
Moderator: Chiar spuneam la începutul emisiunii de importanța unui trai sigur și de aceea aș vrea să dezbatem un subiect foarte important și să vorbim despre siguranța publică privită în context general.
Cătălin Predoiu: Mă bucur că ați adus această temă în dezbatere pentru că, vedeți dumneavoastră, noi o considerăm o realitate care vine de la sine. Siguranța publică poate fi privită în multe feluri. Hai să o privim, de dragul discuției noastre, ca un produs social. Care este generat, sigur, de administrație, dar în cooperare cu cetățenii, în cooperare cu comunitățile locale. Spuneam că e considerat o realitate care vine de la sine pentru că România nu a avut probleme majore de siguranță publică. Țara noastră este o țară sigură și până acum nu ne-am confruntat cu fenomene extreme, dar încep să se vadă unele fenomene, care sunt cel puțin preocupante, dacă nu chiar îngrijorătoare.
Moderator: Vom vorbi imediat despre ele…
Cătălin Predoiu: Pe de altă parte, trebuie să anticipăm unele fenomene cu care nu ne confruntăm deocamdată. Pentru a le rezolva în perspectivă noi trebuie să ne pregătim încă de pe acum să acționăm. Și haideți să luăm două exemple, care sunt și priorități de bază ale Ministerului Afacerilor Interne, din categoria fenomene care încep deja să fie îngrijorătoare: traficul și consumul de droguri, și din categoria celor care ar putea să ne dea bătăi de cap, dacă nu continuăm măsurile luate până în prezent: migrația iregulară sau ilegală. Începem cu primul. E cel mai preocupant, după părerea mea, și este prima prioritate pe care eu am stabilit-o din prima zi la Ministerul de Interne. Legat de stabilirea acestei priorități s-a născut și un întreg șir de atacuri incorecte la adresa mea și a Ministerului de Interne, pentru că în momentul în care eu am preluat mandatul de ministru al Afacerilor Interne și am stabilit această prioritate am adus în discursul meu și în interior în organizație în structurile Ministerului Afacerilor Interne structurile poliției, dar și în exterior, în opinia publică, un argument puternic bazat pe cifre, bazat pe datele sociologice, pe datele criminologice, și am spus o frază pe care o continui s o repet: dacă, dacă dacă nu luăm măsuri și nu începem întreprinderea de acțiuni, vom pierde acest război. Fără îndoială, că nu e intenția mea să să pierdem acest război și vă pot demonstra prin cifre imediat concret ce am făcut eu după ce am preluat acest mandat Din păcate însă, această cheie, uneori superficială, în care se poartă dezbaterea politică la noi, acest avertisment a fost răstălmăcit, dar asta este mai puțin important. Important este că noi ne-am văzut de treabă și acuma, dar toată lumea astăzi sau, mă rog, în orice caz, multă lume în spectrul politic și în opinia publică discută despre problema drogurilor. Dar eu vă spun că, de exemplu, undeva în 2021, 2022, nu era atât de pregnantă în agenda publică această temă Fenomenul exista pentru că fenomenul s-a născut cu ceva ani în urmă și el a crescut nebăgat de seamă, ca să spun așa, până când a răbufnit în atenția opiniei publice în contextul tragicului accident de la Vama Veche de anul trecut din august. Dar ce vreau să spun e că deja, în acel moment, Poliția Română, prin structurile de combatere a crimei organizate, prin structurile specializate de combatere a traficului și consumului de droguri lansase o serie de de acțiuni extrem de consolidate pe zona de combatere. Dar, ca orice acțiune polițienească, investigație polițienească specifică are nevoie de un timp de maturizare, cum se spune. Adică de acumulare a informațiilor, a probelor, documentarea lor, cooperarea cu procurorii, pentru ca investigația să fie solidă și să poată face obiectul unui dosar penal care să fie trimis în instanță de către procuror. Cert e că astăzi chestiunea preocupă și eu aș vrea să îmi permiteți, dacă sunteți de acord, să vă spun la modul foarte sintetic și concret, ca să începem cu fapte și după aia să continuăm cu considerații teoretice, ce am făcut noi în această perioadă. Deci, dacă îmi permiteți, să vă dau câteva cifre.
Moderator: E important să le arătăm oamenilor că se întâmplă lucruri și că autoritățile chiar și-au îndreptat atenția asupra acestui fenomen.
Cătălin Predoiu: Am dorit să vă prezint aceste cifre, până la urmă ele sunt cele mai expresive, să spun așa. Deci, în mandatul meu am inițiat 1260 de acțiuni operative pe combaterea drogurilor. Strict de droguri vorbim aici. Deci, noi nu vorbim și de alte tipuri de infracțiuni, vorbim de combaterea drogurilor, 1260. Am scos practic din activitatea de trafic de droguri peste 5000 de persoane, 5180 mai exact. Deci, 5180 de traficanți structurați în rețele care au fost scoși. În ce sens scoși? Prin proceduri judiciare în urma investigațiilor polițienești. Deci acești 5180 de cetățeni sunt deferiți procedurilor polițienești sau judiciare, deja. Grupuri destructurate, strict de trafic de droguri, 71. Sunt 71 de rețele de traficanți de droguri care în acest moment nu mai operează, nu mai sunt în piață. Dacă ne referim la capturi, peste 1800 de kg de droguri de risc și de mare risc, 2.8 milioane de comprimate, nouă tone de masă vegetală, deci de plante care servesc la fabricarea drogurilor, șapte tone de substanțe interzise dopante, pulpe de fructe care conțin cocaină, 16 tone. Acestea sunt cifre care arată că Poliția Română a acționat și continuă să acționeze. Pot să continui să citesc câteva cifre. Chiar la ora la care înregistrăm acest interviu, am primit raportul de dimineață, astăzi sunt în curs zeci de operațiuni de combatere a traficului de droguri. Deja una dintre ele, până la ora la care am intrat în emisiune, s-a soldat cu confiscarea a 16 kg de droguri de risc și de mare risc. Sunt operațiuni în peste 10 județe din țară, zeci de percheziții, cercetări la fața locului, chemări la audieri, rețineri de persoane.
Moderator: Chiar vă rugăm, domnule ministru Predoiu, pentru că am văzut, și cu siguranță și telespectatorii au sesizat, acțiuni integrate ale tuturor structurilor la nivel național, în ultima perioadă. Vorbeați de anul 2021, spuneați că totuși atenția nu era atât de mare.
Cătălin Predoiu: Nu deranja fenomenul, dar el exista.
Moderator: Și la noi în Prahova, zilele trecute, s-au oprit 13…
Cătălin Predoiu: Avem săptămânal acțiuni. Doar astăzi, am primit acum o oră raportul: 13 acțiuni operative în toată țara, 109 percheziții domiciliare pe trei domenii de activitate, crimă organizată, trafic și consum de droguri, trafic de persoane. Sunt 10 județe, pe trafic de persoane, crimă organizată și droguri, și alte trei județe, investigarea criminalității economice. Astăzi, numai astăzi. A fost identificat și un pachet de arme. Doar astăzi, a fost identificată o cantitate de peste 10 kg droguri, după primul raport, 16 după al doilea. Doar astăzi! Aceste acțiuni sunt săptămânal. Am cerut o acțiune vehementă și energică a poliției române și poliția română a răspuns. Mesajul nostru către traficanții de droguri este că se va termina cu această activitate a lor treptat, în timp, că vom continua aceste acțiuni. Ele nu pot fi rezolvate și fără investițiile aferente, pentru că simpla prioritizare a unui domeniu sau altul nu rezolvă chestiunea. Să vă spun că noi am solicitat prin buget și într-o primă fază am obținut suma de 700 de milioane de lei care să fie alocată exclusiv Foii de parcurs europene antidrog. E adevărat că în urma rectificării au rămas doar 520 de milioane. Oricum, este o cifră foarte importantă. 520 de milioane de lei au intrat efectiv, în mandatul meu, în combaterea traficului și consumului de droguri, dar în special combaterea traficului și a destructurării rețelelor de traficanți de droguri. Am suplimentat cu peste 200 de posturi forțele care se ocupă de combaterea traficului și consumului de droguri. Pentru că aici este o activitate extrem de specializată. Ai nevoie de un polițist care să aibă cunoștințe deosebite despre domeniul respectiv, să înțeleagă fenomenul, să știe să lucreze într-un mediu destul de complicat, destul de ostil, violent, câteodată. Să poată lucra sub acoperire, de exemplu, să poată colabora cu alte structuri. O să revin la această idee de colaborare. Și nu ne-am limitat doar să mărim numărul de posturi, am făcut și stagii de pregătire profesională. Aș putea să vă dau și în această privință câteva cifre, dacă îmi permiteți…
Moderator: Sigur că da! Și facem referire și la faptul că ne uităm atât la școlile care pregătesc reprezentanți, viitori oameni ai legii și, de multe ori, s-au mai modificat perioadele în care ei învață.
Cătălin Predoiu: O să ajung și la școli. Întîi ne-am ocupat să începem noi acest elan și pot să vă spun că, pe programe documentate, am instruit 70.000 de persoane într-un an și jumătate din cadrul structurilor MAI pentru combaterea drogurilor, trafic de persoane și crimă organizată, deci, acțiuni specifice. Sunt sute de alte module care au avut loc de pregătire profesională, inclusiv cu CEPOL, cu EUROPOL, cu alte instituții specializate, inclusiv internațional. Deci, ne-am ocupat și de pregătirea lor profesională, prin urmare nu numai că am setat sau am stabilit această prioritate, dar am început să lucrăm structurat. Adică, am alocat bani. Am alocat posturi, am regândit anumite scheme organizatorice și am desfășurat sute de module de pregătire profesională. Pentru ca acest efort să nu fie unul meteoric, să fie unul constant și pe termen lung. Pentru ca să ducem acest război pe termen lung, până când vom pune sub control acest fenomen. Nu este singura zonă în care noi am acționat. Plecând de la constatarea că și în România, dar și în în Europa și oriunde în lume, că traficul de droguri, ca și traficul de persoane, este în mod specific desfășurat de grupuri de crimă organizată, deci de rețele de infractori, noi am lansat și un program de combatere etapizat, cu structuri, cu planificări, cu cooperări inter-arme, de combatere a grupurilor de crimă organizată. Se mai spune popular acestor grupuri interlopi, dar nu e vorba doar de interlopi, e vorba de structuri mai extinse și mai organizate decât simple grupuri care fac dezordine într-un cartier sau altul și care se ocupă cu diverse tipuri de infracțiuni în special acestea care sunt cele mai preocupante: trafic de droguri, trafic de persoane, trafic de arme. De altfel, pe baza unui studiu desfășurat la nivelul EUROPOL, pot să vă spun că, în Europa, 50% dintre grupurile de crimă organizată desfășoară combinat trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane. Am lansat, cum ați observa și dumneavoastră, treptat, dar din ce în ce mai accelerat o cascadă de astfel de de operațiuni pe baza unei hărți pe care noi o avem cu privire la aceste grupuri, a unor analize de risc, a unor concluzii pe care le tragem după fiecare acțiune. Ce este particular la această campanie anti-crimă organizată e faptul că o desfășurăm integrat cu mai multe arme Deci, avem structurile specializate, dar ele sunt susținute în spate și de Poliția Rutieră și de jandarmi și de structuri din poliție de la alte departamente și departamentele economice, de exemplu. Deci, nu numai cele de combatere a crime organizate. Ce am cerut eu forțelor, armelor Ministerului de Interne și cer tot timpul este să coopereze între ele. Pentru că aparțin aceluiași minister, lucrează pentru același comandament, respectiv siguranța cetățeanului. Avem un singur șef, dacă vreți, la modul practic, și anume cetățeanul. Am acceptat și am încurajat o cultură de cooperare interinstituțională inter-arme. Nu e o armă mai importantă decât alta. Sau invers, toate armele Ministerului de Interne sunt importante Ele trebuie să slujească siguranța publică și cetățeanul și pentru asta trebuie să coopereze. Deci, într o astfel de acțiune, când vedeți o captură de droguri sau un grup de crimă organizată destructurat sau reținut și trimis în fața procurorului, care mai departe instrumentează împreună cu polițistul și trimite în judecată, să știți că e munca, acolo în spate, a foarte multor oameni. Inclusiv cei care stau la birou și fac analiză de risc. Unul din cele mai recente cazuri și de, mă rog, mare audiență publică, a fost acea captură de droguri, tirurile acelea încărcate cu cocaină, să știți că a plecat de la o analiză de risc din birou. A plecat de la analiza unor documente. Polițiștii care au făcut această analiză s-au consultat cu colegii lor de la vamă, cu polițiști din alte structuri, până când au conturat un caz. Apoi au intrat alte structuri în acțiune, avem unitate de analiză sistemică a acestor tipuri de informații, avem unități specializate de investigații Toate aceste structuri trebuie să interacționeze și să coopereze între ele. Asta e ceea ce am am adus, dacă vreți, ca punct particular, specific, și al doilea frecvența, intensitatea efortului. Adică nu cum se spune la noi, popular, din an în Paște. Am cerut repede, cadențat, permanent, trebuie sufocat acest circuit infracțional de trafic de droguri și trafic de persoane.
Moderator: Domnule ministru, o să întrerupem discuția pentru o scurtă pauză de publicitate, după care chiar am vrea să ne spuneți, să ne dați câteva exemple. (…)
Moderator: Am revenit în platou. În continuare, alături de noi se află ministrul de Interne, domnul Cătălin Predoiu și, totodată, candidat din partea PN Prahova pentru Senatul României. Domnule ministru, discutam înainte de pauza de publicitate despre acțiunile pe linia antidrog, pe de o parte, pe de cealaltă parte privind amplitudinea problemei pe partea de crimă organizată, ați venit cu exemple clare. Apropo de aceste acțiuni de care vorbeați, făcute în cascadă la modul la care să arate poziția fermă până la urmă a autorităților din România.
Cătălin Predoiu: Și, cum spuneam, să sufocăm acest fenomen. Trebuie permanent să fim în ofensivă. Asta am cerut și cred că se vede chiar și pe ecran că suntem în ofensivă de luni bune pe acest domeniu. Doi la mână, am cerut cooperare între arme și o acțiune în echipă, pentru că fiecare are expertiza lui și poate contribui aici la eradicarea acestui fenomen și să aplicăm lovituri dure traficanților de droguri și traficanților de ființe umane și de arme, plecând, repet, de la constatare demonstrată de studii sociologice, de cazuistica noastră, de ce se întâmplă în Europa, că aceste infracțiuni grave, trafic de droguri, de arme și de ființe umane sunt în general organizate de grupuri infracționale structurate. Acolo trebuie să lovim și acolo lovim în fiecare zi. V-am dat și exemplele de astăzi, să spun așa. Dar, repet, noi avem săptămânal astfel de de acțiuni. Doar un cuvânt să mai adaug aici pe partea asta de droguri cu privire la context. Să știți că toată Europa e sub o presiune în ceea ce privește traficul de droguri și ființe umane și în anumite câteva state europene această presiune a condus și la infracționalitate gravă cu violență. Am dat de multe ori acest exemplu, anul trecut într-un stat în vestul Europei au avut loc 600 de explozii, mai mari mai mici. 600 de explozii, am spus foarte bine, asociate traficului de droguri. Un alt stat european, la fel, stat reputat, consacrat din punct de vedere al dezvoltării economice, culturale etc s-a confruntat cu 55 de crime anul trecut asociate traficului de droguri. Tocmai de aceea am cerut această reacție energică Poliției Române și Ministerului Afacerilor Interne, în general, pentru că noi nu trebuie să lăsăm să ajungem la acest tip de provocare, ci să să dăm acum o ripostă fermă și continuă ani de zile. Ani de zile, și o să ajungem și la ce e de făcut ca să fie ani de zile această ripostă fermă și eficientă.
Moderator: Un alt subiect care are o extremă importanță: vorbeați mai devreme despre siguranța școlară. Da, știm cu toții că această parte a drogurilor a luat amploare și în școli. Din păcate ne lovim un pic și de părinții care nu vor să recunoască că există așa ceva.
Moderator: Sau poate, de multe ori, de instituțiile de învățământ, domnule ministru Predoiu, care cred că dacă ascund gunoiul sub preș cumva îi pot păstra o situație de acalmie, dar problema este cu mult mai complexă.
Cătălin Predoiu: Eu rog să fiu verificat. Când am fost audiat în Parlament pentru preluarea mandatului de Ministrul de Interne am spus în prezentarea mea parlamentarilor: traficul de droguri e o problemă, va fi o prioritate a Ministerului și vom începe acțiuni pe această zonă. V-am arătat cu cifre ce am făcut. Peste 1200 de acțiuni în zona asta, numai trafic de droguri. Dar tot atunci în Parlament și, repet, vă rog verificați, cu siguranță pe site-ul Parlamentului, undeva în arhive electronice, se găsește această prezentare a mea am spus parlamentarilor din comisiile reunite care m-au audiat, că îi provoc, dacă vor, să mergem împreună pe jos, după audieri, de la Parlament, în orice direcție vor dânșii și să ne oprim în trei școli din București pe care le întâlnim în cale. Și eu le garantez că în două din trei școli găsim droguri. De ce am spus lucrul ăsta, pentru că și eu ca și dumneavoastră ca și și dânșii, ca toată lumea, deja avem informații publice că se consumă droguri în școli. Exact de aceea eu nu m-am limitat să lansez pe linie polițienească o acțiune de combatere, ci am lansat și un plan de prevenție, de protecție și de siguranță în școli, deși nu e obiectul propriu-zis al Ministerului de Interne. Noi ne ocupăm de combatere, avem o Agenție Națională Antidrog care se ocupă de prevenție și consiliere și a făcut și ea mii de acțiuni în mandatul meu pe această zonă. O să revin și la acest lucru. Dar, mai mult decât atât eu am lansat o invitație mai multor ministere. În primul rând, Ministerului Educației, dar și Ministerului Sănătății și Ministerul Culturii și Ministerul Dezvoltării. Au fost la masă și au răspuns Ministerul Muncii și Familiei. Toți colegii au spus da, haideți să cooperăm! S-a format un plan de lucru în care fiecare minister are anumite atribuții pe prevenția drogurilor și a violenței în școli. Planul acesta funcționează la inițiativa Ministerului de Interne, la inițiativa mea personală, începând din octombrie anul trecut. Și sunt deja acțiuni care se desfășoară. De exemplu, pe linia Ministerului de Interne noi, repet vorbesc doar de siguranța școlară, noi ce am putut să facem a fost să înmulțim patrulele în jurul școlilor, să facem campanii de comunicare și avem campanii de comunicare. Vocea ta e soluția, de exemplu, una dintre campanii, Siguranța nu e o glumă, altă campanie. Ținem legătura cu cadrele didactice și, evident, acolo unde identificăm fenomene infracționale intervenim cu forțele noastre. De asemenea, pe linia de consiliere, prin Agenția Națională Antidrog vă spuneam că au fost desfășurate, structurat, programatic, astfel de acțiuni de consiliere și de promovare a valorilor corecte, sănătoase în școlile noastre. Dau un exemplu în zona de prevenție, din perspectiva Ministerului de Interne cu ce face el potrivit obiectului său de activitate. Anul trecut am desfășurat peste 1800 de patrule în jurul școlilor. Deci, am înmulțit patrulele. Din păcate, n-avem polițiști să putem pune câte un echipaj la poarta fiecărei școli. Asta este cert. Dar facem ce se poate, că ne confruntăm și noi cu un deficit de vreo 30% de personal din schema de organizare. Dar am înmulțit aceste patrule.
Moderator: Oricum, o schimbare se vede, pentru că, de când sunt aceste acțiuni, am observat că nici în magazine nu se mai dă tutun minorilor, că știm cu toții că de aici încep lucrurile. Întâi fumează o țigară… Și de acolo se pleacă mai departe…
Cătălin Predoiu: Da, repet, am cerut o acțiune extrem de energică și de structurată și n-aș vrea să se lase nimeni înșelat de faptul că discutăm aceste lucruri pe un ton calm și așezat, pentru că aici nu decibelii aduc rezultatele, ci gândirea rațională și fapta organizată, planificată. Ori așa lucrăm și ăsta e mesajul pe care îl dăm infractorilor. Se vor confrunta cu noi pe termen lung până îi nimicim în materie de trafic droguri, trafic de persoane, trafic de arme. Ce am constatat în aceste acțiuni de protejare a mediului școlar? Din totalul infracțiunilor petrecute în ultimul an, deci v-am luat ca durată un an de zile, sunt câteva mii de infracțiuni în mediul școlar. 90% dintre ele se petrec în interiorul școlilor. Deci, în interior, nu la poarta școlii, nu în jurul școlii. 90% se petrec în interior. Asta ce înseamnă? Înseamnă că și în interior trebuie lucrat mai mult, la prevenție la educație, de către profesori, de către asociațiile de părinți, trebuie cooptați elevii și liceenii în această muncă. Exemplele bune, cei care vor să să pună umărul, să-și ajute colegii, să fie un exemplu bun, să, cum să spun, promoveze un comportament care e, până la urmă, pentru siguranța lor și spre binele lor. Noi, sigur că putem interveni cu poliție sau jandarmerie în momentul în care suntem anunțați. În interior nu avem poliție și nici nu-i de dorit să stăm cu poliția în interiorul școlii. Ceea ce e de dorit este să crească eficiența acțiunilor educative, preventive din partea școlilor și a asociațiilor de părinți, a asociațiilor cu ONG-uri de profil. Deci, toate aceste lucruri au intrat într-un program structurat pe care noi îl punem în aplicare la Ministerul Afacerilor Interne și care va fi pus în aplicare pe termen lung. Însă aici aș vrea să subliniez poate dacă vreți cu valoare de de concluzie, dar și de perspectivă. Noi ca societate și Parlament și Guvern, în viitor trebuie să înțelegem că siguranța publică în contextul contemporan nu mai vine de la sine nu mai e un bun care e acolo cum să spun realizat și e inefabil, inatacabil și nu trebuie să facem nimic ca el să fie menținut
Moderator: Trebuie să fie participativ până la urmă…
Cătălin Predoiu: România este o țară sigură. Dar dacă vrem să rămână o țară sigură noi trebuie să investim de acum înainte permanent în siguranța publică. Ce înseamnă să investim? Nu doar bani, în primul rând trebuie să investim în legi mai bune și adaptate realității. Eu am cercetat reglementările care stau la baza funcționării Ministerului Afacerilor Interne, de exemplu. Și m-am uitat că toate sunt datate cu 10-20-30 de ani în urmă. Nu vorbesc doar de legi și ordonanțe aici și hotărâri de guvern. Mă uit și la ordinele de Ministru, la instrucțiunile interne, la proceduri de lucru. E vorba de mii de pagini de reglementări, care organizează structurarea activității de menținerea ordinii și siguranței publice. Trebuie adaptate, bineînțeles! Ce poate să facă un polițist pe stradă, până unde poate să meargă cu acțiunea ca să protejeze cetățeanul, unde e echilibrul dintre acțiunea lui, protecția cetățeanului și protecția lui, de exemplu? Corelarea dintre structuri. Însăși organizarea Ministerului ca schemă, dacă vreți, de organizare trebuie puțin regândită și adaptată la provocările contemporane. Deci asta e un tip de investiție, care înseamnă muncă, înseamnă atenție, înseamnă știință de carte, înseamnă expertiză. Ea trebuie făcută în Parlament și în minister. Trebuie făcută în comisiile de specialitate unde trebuie să intre oameni bine pregătiți care știu despre ce e vorba atunci când vorbesc despre acest subiect important siguranța publică. Alt tip de investiție e în statutul acestor oameni și când mă refer la statut nu mă refer doar la salariu. Și la salariu. Dar nu doar la salariu, ci la toate drepturile lui, respectul pe care societatea trebuie să i-l acorde, tipuri de echipamente care trebuie să-i fie puse la dispoziție și așa mai departe.
Moderator: Domnule ministru, cred că o altă investiție ar trebui să fie una de ordin cetățenesc. La modul la care fiecare cetățean să vadă omul legii ca pe un partener Cred că schimbarea poate veni și de aici.
Cătălin Predoiu: De acord. De aceea noi am și lansat o serie de campanii de comunicare și de dialog cu cetățenii. Am cerut Ministerului să activeze mai mult în zona de comunicare publică, comunicarea în sine e un instrument și am participat și personal la o serie de astfel de întâlniri între asociații ale părinților, ale elevilor, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății. Și asta e un tip de investiție în relația dintre polițiști și cetățean. Și, nu în ultimul rând, în materie de investiții, evident este cea în dotarea logistică. Noi am desfășurat anul acesta un program substanțial care continuă programe anterioare adică au fost și în anii anteriori astfel de investiții. Ministerul este foarte dotat din punct de vedere logistic în acest moment, dar aceste dotări trebuie să continue. Evident nu am acoperit toate nevoile, dar s-a investit. De la, dacă vreți, vestă antiînjunghiere și antiglonț până la echipamente de night vision, thermovision, laboratoare de analiză a drogurilor, laboratoare criminalistice mobile, drone. Am cumpărat la minister autospeciale, am dezvoltat mult zona de poliție canină care e foarte importantă. Poate vi se pare amuzant sau așa, exotic, dar e importantă poliția canină în combaterea drogurilor. Câinii sunt de mare efect în depistarea substanțelor psihoactive. Deci, ne-am dus și pe această zonă foarte mult, am investit foarte mult, dar trebuie continuat. Deci, repet, mesajul meu ca Ministrul de Interne aflat, dacă vreți, la finalul mandatului. Nu mai sunt decât câteva săptămâni până la alegerile parlamentare, și se va forma un nou Parlament, se va forma un nou Guvern, cum e și firesc în democrație, mesajul meu este următorul: dragi români, dragi parlamentari, viitori parlamentari, viitori miniștri, viitor Domnule președinte, dacă vrem să avem siguranță publică, acum trebuie să băgăm mâna în buzunar, să investim în ordine și siguranța publică, să investim în Ministerul de Interne. De la dotări până la salarii, statut și echipament legislativ și să sprijine în continuare acțiunile acestea, să nu fie în zadar. Infracționalitatea e ca o buruiană. Dacă nu tai în fiecare zi, ea crește. E scoasă sămânța, dacă vreți, prin educație, prin prevenție, atunci dispare! Dar asta e o muncă pentru ani de zile, și trebuie să fim gata s-o ducem mai departe. Și e doar una dintre provocări, vă spuneam că e provocarea cu care am început să ne confruntăm. Există și provocări cu care încă nu ne confruntăm, dar e bine să fim atenți la ele pentru că pot veni. State din Europa se confruntă deja cu astfel de provocări și vă dau ca exemplu migrația.
Moderator: Chiar voiam să vorbim despre acest fenomen. Suntem obișnuiți ca în diverse domenii să fie angajați cetățeni străini care vin, stau o perioadă, după care migrează mai departe și ne creează nouă, aici în România, probleme.
Cătălin Predoiu: Da sunt câteva premise în acest subiect. Să merg la concret! La ora la care noi discutăm, România nu se mai confruntă cu migrație iregulară sau ilegală, cum se spune. Adică acel tip de migrație care înseamnă într-un limbaj comun, să spun așa, penetrarea frontierei, trecerea ilegală a frontierei, staționarea ilegală pe teritoriul național, fără documente, fără drept și așa mai departe. În ultimii ani s-au luat măsuri pe această zonă și am continuat aceste măsuri, le-am prioritizat și pe ele, pentru că au foarte mare importanță în dosarul Schengen, dar și pentru că înseamnă siguranța cetățeanului în interior. Noi am ridicat un fel de zid tehnologic la graniță, pentru că nu mai e de conceput în epoca contemporană să poți să păzești granița din metru în metru cu resurse umane, cu grăniceri cum erau pe vremuri, cu polițiști de frontieră, astăzi. Sigur că avem polițiști de frontieră și ei lucrează foarte bine, dar ei trebuie echipați cu mijloace tehnologice moderne și asta am făcut: drone, echipamente de supraveghere pe timp de noapte cu termoviziune, cu senzori de mișcare, cu relee, cu centrul de date unde se strâng toate aceste informații, inclusiv imagini, un centru de comandă, aici la București, dat exemplu în Europa sub aspectul complexității și eficienței. Și formând proiecte bilaterale, adică programe de lucru împreună cu polițiile de frontieră din țările vecine. Avem patrule mixte, polițiști de frontieră români-polițiști sârbi, de exemplu, sau bulgari sau maghiari sau ucraineni sau din Republica Moldova. Facem o muncă în comun de protejarea frontierei noastre și a frontierei lor în același timp. Apoi schimb de informații. Am organizat structurat acest schimb de informații între polițiile altor țări și poliția noastră. Și poliția română și poliția de frontieră că sunt două entități separate. Centre de analiză de risc, adică studiul acestor date care se adună structurat, observarea tendințelor, a fenomenelor care apar noi, schimb de baze de date privind traficul de migranți și traficul de ființe umane, în general. Pe această bază noi am reușit să creștem eficiența protejării frontierei încât să putem spune că cifrele au scăzut atât de mult încât practic România este o țară cu migrație ilegală zero. Și pentru faptul că am transmis în acest fel un mesaj foarte dur traficanților de ființe umane, traficanților de migranți, care știu că e foarte greu să penetreze acum frontiera română și se orientează spre alte rute. Acuma sigur, nicio frontieră nu este complet ermetică, nu există o țară în lumea asta care să și poată ermetiza teritoriul. Treceri de frontieră într un sens sau altul se mai întâmplă, ceea ce este important este să ne uităm la fenomen. În materie de protejarea frontierei, în materie de migrație ilegală nu se poate judeca pe un caz particular sau pe altul nici măcar pe 10 cazuri particulare trebuie judecat pe fenomen pe structuri pe cifre macro, pe baze mari de date. Ori, pe această analiză, România e poate una dintre cele mai sigure țări din Europa din perspectiva migrației ilegale sau iregulare în sens clasic. Numai că, exact cum ați observat și dumneavoastră, există ceea ce se cheamă mișcare secundară sau migrație secundară. Ce înseamnă asta? Înseamnă că un cetățean care intră legal într-o țară, cu drept de ședere, respectiv de muncă, doar în acea țară, nu poate să plece într-o altă țară unde nu are dreptul de ședere, nu are drept de muncă, dar o face, și acelea sunt mișcările secundare. Cum ați dat dumneavoastră concret, un exemplu. Un cetățean care intră legal în România, permis de ședere permis de muncă muncește își desfășoară activitatea și la un moment dat pleacă, fuge, dispare și-l găsim în altă țară din Uniunea Europeană. Ce se întâmplă în această situație? Intră în funcțiune alt tip de politică, care se cheamă de returnare. Adică cetățeanul este trimis în țara de unde a venit, pe unde a intrat în Uniunea Europeană și este absolut corect ca țara pe unde a intrat și care l-a scăpat printre degete să-l primească înapoi. (…) Ce facem cu aceste persoane care intră legal într-o țară, migrează ilegal într-o altă țară, mai săvârșesc eventual și ceva infracțiuni pe acolo, deci se naște un fenomen care este foarte complicat, pentru că implică mai multe țări, implică reglementări naționale diferite, implică concepții diferite cu privire la drepturile acestor oameni, migranți, implică reglementări europene, nu-i deloc simplu.
Moderator: Domnule ministru, iertați-mă că trebuie să vă întrerup. Mai sunt mai puțin de 30 de secunde, ați amintit de dosarul Schengen la un moment dat și vreau să discutăm pe scurt.
Cătălin Predoiu: În 30 de secunde pot să vă spun că dosarul este în acest moment cantonat, dacă vreți, din perspectiva părții austrice, la ministrul Karner, cu care am permanent discuții și cred că săptămânal ne auzim. Urmează să mă văd cu dânsul și cu colegul maghiar Sandor Pinter și colegul bulgar, Atanas Ilkov, la Budapesta, în 22 noiembrie. Și sperăm să ajungem la un rezultat pozitiv cu ocazia acestei întâlniri, dar nu mă pronunț în niciun fel a fost și anul trecut, este și anul acesta, o negociere foarte grea pe care o purtăm direct cu ministrul Karner. S-a tot spus și se spune că e o decizie politică, este adevărat. Dar celor care se opresc la această frază, am văzut colegi din Parlament, nu vreau să dau nume, nu-i atât de important, nu vreau să polemizez pe subiectul ăsta, dânșii trebuie să știe chiar dacă sunt doar pe margine, cum se spune, și comentează, dar trebuie să știe că orice decizie politică în acest dosar se ia pe baza discuțiilor privind realitățile din teren, pe baza discuțiilor între ministerele de Interne, plecând de la ceea ce spuneați dumneavoastră. Și mai e aici o distincție care trebuie făcută. Mulți vorbesc de criterii tehnice că le am îndeplinit și cu asta asta basta. Povestea cu criteriile tehnice este închisă într-adevăr, în momentul în care s-au închis vizitele de evaluare tehnică. Problema este că și după acest moment a existat un veto din partea mai multor state de-a lungul timpului. Austria e doar ultimul din acest șir de mai multe state de a lungul celor 10-13 ani. Poziții care țin de realitățile din teren privind migrația, privind combaterea infracționalității, privind mișcările secundare. Acestea sunt chestiuni care se discută la acest moment, pe acestea le negociem. Deci, nu este un dosar simplu, așa cum îl înțeleg unii, din păcate, domnule am îndeplinit criteriile tehnice și de acuma mai e de luat o decizie politică care se ia oricum la nivel de Premier sau de nu mai știu ce și cu asta basta. Nu. Greutatea acestui dosar constă în a gândi și construi o colaborare cu partea austriacă astfel încât să existe garanția pentru toate statele membre că nu ne vom confrunta cu o migrație ilegală, cu infracționalitate, cu crimă transfrontalieră și așa mai departe. Putem face o emisiune întreagă numai despre aceste măsuri pe care le gândim.
Moderator: Vă lansăm această invitație, e un subiect cu de un real interes.
Cătălin Predoiu: După întâlnirea de la Budapesta putem să ne vedem din nou și să discutăm despre toate aceste lucruri care în sine fac substanța unei discuții complicate care va avea loc. De aceea eu nu mă hazardez în niciun fel în acest moment, las pe alții să fie ba optimiști, ba pesimiști. Am văzut de-a lungul vremii toate aceste poziții. Știți cum e! Când ești suporter ba speri, ba ești defetist… Important e ca noi cei care suntem în teren și ducem acest dosar să ne concentrăm pe ce avem de făcut, despre comentarii avem timp după.
Moderator: Noi vă așteptăm după întâlnirea de la Budapesta cu mare interes și drag. Cătălin Predoiu: Mulțumesc!
Moderator: O discuție foarte interesantă astăzi, dar, din păcate, a ajuns la final. Vă mulțumim domnule ministru Cătălin Predoiu pentru că ați venit astăzi la noi în emisiune
Moderator: Vă mulțumim și pentru informațiile pe care ni le ați oferit. Și nouă, evident și telespectatorilor! Multă baftă în perioada următoare pentru că este o cursă și la final, știți cum este, ceea ce vor oamenii să se întâmple.
Cătălin Predoiu: Mulțumim! Sunt aici nu numai pentru Ministerul de Interne ci și pentru Partidul Național Liberal